Un grup de 1400 de ţigani vor fi primiţi sâmbătă în audienţă de Benedict al XVI-lea

RV 08 iun 2011. Sâmbătă, 11 iunie, Sfântul Părinte va primi în Vatican circa 1400 de ţigani europeni, cu ocazia pelerinajului lor la Roma pentru a marca 75 de ani de la martiriul Fericitului Ceferino Giménez Malla, ţigan de origine spaniolă martirizat pentru credinţă, de la a cărui naştere se împlinesc 150 de ani.

Se estimează că în întreaga lume există circa 36 de milioane de ţigani, din care 18 milioane trăiesc în India, 15 milioane în Europa şi peste 2 milioane pe continentul american.

Pelerinajul este organizat de Consiliul pontifical pentru pastoraţia migranţilor şi itineranţilor, în colaborare cu fundaţia "Migrantes" a Conferinţei episcopilor italieni (CEI), Dieceza de Roma şi Comunitatea Sfântul Egidiu.

Redacţia centrală l-a contactat pe preşedintele Comunităţii Sfântul Egidiu, prof. Marco Impagliazzo:
• "Este prima dată în istorie când un papă primeşte chiar la Vatican, la Sfântul Petru, la mormântul sfântului apostol, pe romi, sinti şi toţi cei care se recunosc în populaţiile ţiganilor. Cred că este un fapt de înaltă semnificaţie, nu doar istorică, pentru că dă dovadă că Biserica iubeşte ţiganii, că Papa iubeşte ţiganii şi că Biserica vrea ca ei să fie recunoscuţi ca minoritate europeană, cu drepturile şi obligaţiile lor. Gestul Papei are o valoare foarte importantă într-un moment în care se verifică numeroase episoade anti-ţigăneşti în multe Ţări europene. Tema primirii populaţiei rom, de exemplu, este întotdeauna la ordinea zilei. Dar audienţa ţiganilor la Sanctitatea Sa Benedict al XVI-lea are şi o semnificaţie particulară, pentru că ţiganii sunt în proces de schimbare şi arată dorinţa de integrare în societăţile noastre europene. Prin urmare cred că Biserica Catolică, prin această audienţă, înţelege să sprijine această schimbare din istoria ţiganilor care în mare majoritate nu se mai simt nomazi dar îşi exprimă dorinţa de integrare".

În cadrul audienţei la Benedict al XVI-lea, arhiepiscopul Vegliò va prezenta angajamentul crescând nu numai al Bisericii faţă de ţigani, dar şi al ţiganilor faţă de Biserica Catolică, unde îşi află izvorul de credinţă şi sprijinul cel mai fidel pentru o existenţă marcată deseori de marginalizare şi neîncredere.
• "În multe Ţări europene, inclusiv în Italia, există o apropiere tot mai mare între ţigani, romi şi viaţa Bisericii, prin frecvenţa la catehism, la Sfintele Taine. Vor fi prezente la audienţa cu Papa şi câteva călugăriţe care provin din aceste grupuri etnice, alături de câţiva preoţi şi diaconi care vor primi în curând taina preoţiei. Va fi evidenţiată şi prezenţa acestor persoane consacrate din rândul populaţiei rom în interiorul Bisericii Catolice. Acest fapt nu este cunoscut de toţi şi este just să fie scos în evidenţă".

Sfântului Părinte îi va fi prezentată şi mărturia unei ţigănci catolice, care a supravieţuit detenţiei din lagărele de concentrare de la Auschwitz-Birkenau şi Bergen-Belsen.
• "Este vorba de Ceija Stoika, o femeie care a îndurat multe suferinţe. Ea făcea parte dintr-o familie lărgită de 200 de persoane din care doar şase au supravieţuit războiului şi exterminării. Ceija Stoika este de origine austricaă şi a fost deportată la vârsta de 9 ani la Auschwitz şi apoi la Bergen-Belsen. Această mărturie vrea să amintească Europei să nu uite de durerea de la Auschwitz, subliniind totodată faptul că lagărele de concentrare nu mai există dar, după limbajul ei poetic, acestea doar au adormit. Deci, trebuie să continuăm a fi vigilenţi împotriva oricărei forme de rasism, antisemitism şi discriminări anti-ţigăneşti.

S-a spus că mai multe Ţări au început să adopte măsuri menite să sprijine integrarea pozitivă a grupurilor de ţigani. În ce măsură este valabilă această observaţie? Răspunde prof. Marco Impagliazzo, preşedintele Comunităţii Sfântul Egidiu:
• "La nivel european există de acum convingerea că trebuie mers în direcţia integrării, şi pentru faptul că dacă nu există integrare iar aceste persoane vor continua să trăiască la marginea societăţii, vor fi mereu probleme, vor mereu respinse sau ei înşişi vor face greutăţi în aplicarea legilor noastre. În opinia mea, afirmă prof. Impagliazzo, adevărata revoluţie astăzi în Europa este posibilă în funcţie de modul în care vor fi trataţi copiii romilor. E clar că prima şi cea mai mare formă de integrare pentru aceste populaţii este atunci când copiii merg la şcoală, când copiii romilor învaţă, sunt şcolarizaţi. Acest fapt le permite să aibă un viitor! (...) Aceste populaţii încep să-şi schimbe modul de gândire: ei înşişi nu mai vor să fie nomazi şi caută o anumită formă de stabilitate, la care deseori nu ajung din cauza lipsei de documente. Trebuie să ne aducem aminte că mii de persoane cu astfel de probleme, mai ales din fosta Jugoslavie, au fugit din cauza unui război, a războiului din Balcani şi din Kosovo. Cu alte cuvinte, e vorba de o suferinţă care trebuie înţeleasă".

Aici, serviciul audio: