"Criza Occidentului rămâne fără remediu dacă religia este restrânsă la sfera subiectivă": Benedict al XVI-lea la Zagreb, în discursul adresat societăţii civile şi Corpului Diplomatic

RV 04 iun 2011. Sâmbătă după amiază, în cadrul primei zile a vizitei sale apostolice în Croaţia, Benedict al XVI-lea s-a adresat reprezentanţilor societăţii civile şi Corpului Diplomatic cu un discurs despre libertatea şi educaţia conştiinţei. La întâlnirea oficială, desfăşurată la Teatrul Naţional din Zagreb, au participat şi reprezentanţi ai celorlalte confesiuni creştine, alături de cei de religie ebraică şi musulmană.

Prezenţa celorlalte confesiuni şi religii i-a oferit papei Benedict ocazia de a afirma că "religia nu este o realitate a parte faţă de societate: este în schimb o componentă conaturală, care aminteşte în mod constant dimensiunea verticală, ascultarea lui Dumnezeu drept condiţie pentru căutarea binelui comun, a dreptăţii şi reconcilierii în adevăr. Religia îl pune pe om în relaţie cu Dumnezeu, Creator şi Tată al tuturor, şi prin urmare trebuie să fie o forţă de pace. Religiile - a afirmat Pontiful - trebuie să se purifice întotdeauna în funcţie de adevărata lor esenţă pentru a corespunde la misiunea lor genuină".

Tema centrală a discursului său a fost conştiinţa, o temă transversală în raport cu diferitele domenii ale societăţii şi de fundamentală importanţă pentru o societate liberă şi justă, atât la nivel naţional cât şi supra-naţional.
• "Mă gândesc, desigur, la Europa, din care Croaţia face parte dintotdeauna la nivel istoric şi cultural, în timp ce stă să intre şi pe plan politic şi instituţional. Ei bine, marile cuceriri ale epocii moderne, şi anume recunoaşterea şi garanţia libertăţii de conştiinţă, a drepturilor umane, a libertăţii ştiinţei şi, deci, a unei societăţi libere, trebuie să fie confirmate şi dezvoltate, păstrând, însă, deschise raţionalitatea şi libertatea faţă de fundamentul lor transcendent, pentru a evita ca aceste cuceriri să se anuleze pe sine, după cum, din nefericire, trebuie să constatăm în nu puţine situaţii. Calitatea vieţii sociale şi civile, calitatea democraţiei depind în mare parte de acest punct 'critic' care este conştiinţa, de modul în care conştiinţa este înţeleasă şi de cât se investeşte pentru formarea ei. Dacă conştiinţa, după gândirea modernă dominantă, este redusă la domeniul subiectiv, în care este împinsă religia şi morala, criza Occidentului nu are remediu şi Europa este destinată la involuţie. Dacă în schimb conştiinţa este redescoperită ca loc de ascultare a adevărului şi a binelui, locul responsabilităţii înaintea lui Dumnezeu şi a fraţilor în umanitate – care este forţa ce se împotriveşte oricărei dictaturi – atunci există speranţă pentru viitor".

În acest sens, a aminti rădăcinile creştine ale numeroaselor instituţii europene este un gest necesar şi pentru adevărul istoric, dar - a afirmat Pontiful - este important să citim în profunzime aceste rădăcini, pentru ca să poată însufleţi şi timpul prezent. Este decisiv a capta dinamismul care a stat la baza creării, de exemplu, a unei universităţi, a unei mişcări artistice sau a unui spital.
• "Este necesar să înţelegem de ce şi modul în care toate acestea s-au întâmplat, pentru a valoriza în timpul de faţă un asemenea dinamism, care este o realitate spirituală ce devine culturală şi deci socială. La baza acestor realităţi se află bărbaţi şi femei, persoane, conştiinţe mişcate de forţa adevărului şi a binelui".

Şi din constelaţia de personalităţi locale care au ştiut să transpună în plan cultural şi social bogăţia realităţilor spirituale, Papa a ales să vorbească despre preotul Ruder Josip Boskovici, călugăr iezuit, născut în 1711. "El a întruchipat foarte bine fericita îmbinare între credinţă şi ştiinţă, care se impulsionează reciproc pentru o cercetare deschisă, diversificată şi capabilă de sinteză". Lucrarea sa principală (Theoria philosophiae naturalis) dovedeşte "analiza, studiul multiplelor ramuri ale cunoaşterii, dar şi pasiunea pentru unitate. Şi acest fapt este tipic pentru cultura catolică. De aceea, este semn de speranţă înfiinţarea unei Universităţi Catolice în Croaţia. Formulez urarea ca aceasta să contribuie la realizarea unităţii între diferitele domenii ale culturii contemporane, valorile şi identitatea poporului vostru, dând continuitate la contribuţia eclezială fecundă a nobilei Naţiuni croate".

Dar Benedict al XVI-lea a ţinut să aducă iezuitului croat din trecut nu doar un simplu omagiu istoric, pentru că – a subliniat în discursul său – "e necesar să fructificăm metoda sa, deschiderea mentală a acestor mari oameni". De aici, importanţa conştiinţei:
• "Să ne întoarcem aşadar la conştiinţă ca cheie de boltă pentru elaborarea culturală şi construcţia binelui comun. Este tocmai în opera de formare a conştiinţelor modul în care Biserica oferă societăţii contribuţia ei mai caracteristică şi preţioasă. O contribuţie care începe în familie şi care găseşte un sprijin important în parohie, unde copii şi adolescenţii, şi apoi tinerii, învaţă să aprofundeze Sfintele Scripturi, care sunt "marele cod" al culturii europene; şi în acelaşi timp, învaţă simţul comunităţii întemeiată pe valoarea dăruirii, nu pe interesul economic sau pe ideologie, ci pe iubire, "principala forţă propulsoare pentru adevărata dezvoltare a oricărei persoane şi a întregii omeniri" (Caritas in veritate, 1). Această logică a gratuităţii, învaţată încă din copilărie şi adolescenţă, se trăieşte apoi în orice domeniu, în joc şi în sport, în relaţiile interpersonale, în artă, în serviciul de voluntariat faţă de cei săraci şi suferinzi, şi odată asimilată, poate fi declinată în funcţie de cele mai complexe domenii ale politicii şi economiei, colaborând pentru o cetate ('polis') care să fie primitoare şi ospitalieră şi în acelaşi timp nu fără conţinut, nu de o falsă neutralitate, dar bogată în conţinuturi umane, cu o puternică valoare etică. Aici, credincioşii laici sunt chemaţi să fructifice cu generozitate formarea primită, călăuziţi de principiile Doctrinei sociale a Bisericii, pentru o laicitate autentică, dreptate socială, apărarea vieţii şi a familiei, pentru libertatea religioasă şi educativă".

Aici, serviciul audio: