Benedict al XVI la sosirea în Croaţia reafirmă valoarea rădăcinilor creştine şi necesitatea întâlnirii între diferitele culturi ale continentului

(RV - 4 iunie 2011) Mărturisiţi valorile morale fundamentale care sunt la rădăcina „vieţii sociale şi identităţii” Europei şi păstraţi şi reînsufleţiţi patrimoniul comun de valori umane şi creştine. Acestea sunt auspiciile lui Benedict pentru Croaţia şi pentru tot Bătrânul Continent, sosind sâmbătă dimineaţă la Zagreb pentru cea de-a 19-a sa călătorie apostolică internaţională. După ce a amintit cele trei vizite în Croaţia ale predecesorului său, Fericitul Ioan Paul al II-lea, gândul lui Benedict al XVI-lea s-a îndreptat spre familiile croate, celebrându-se acum prima Zi naţională a familiilor catolice croate.

Din Zagreb, trimisa noastră specială Giada Aquilino:
• O naţiune care încă de la originile ei „ţine de Europa şi oferă acesteia, în mod special, contribuţia de valori spirituale şi morale care au plăsmuit timp de secole viaţa cotidiană şi identitatea personală şi naţională a fiilor săi”. Cu aceste cuvinte Benedict al XVI-lea a început vizita de două zile în Croaţia, ajungând sâmbătă dimineaţă în jurul orei 10.45, mai devreme cu un sfert de oră, decât prevedea programul - la aeroportul internaţional „Pleso” din Zagreb, pentru cea de-a 19-a călătorie apostolică cu ocazia primei Zilei naţionale a familiilor catolice croate. La sosire a fost întâmpinat de nunţiul apostolic în Croaţia, arhiepiscopul Mario Roberto Cassari, preşedintele croat Ivo Josipović, de arhiepiscopul de Zagreb, cardinalul Josip Bozanić şi preşedintele Conferinţei episcopale croate, arhiepiscopul Marin Srakić, autorităţi civile şi religioase. Între credincioşii prezenţi, şi o familie în haine tradiţionale, cu cinci copii, care i-a oferit flori Papei.

“Srdačno pozdravljam ljubljenu hrvatsku zemlju”...
Benedict al XVI-lea a salutat în croată ceea ce a definit „iubitul pământ croat” şi a mulţumit preşedintelui Josipović, care în discursul său amintise lunga tradiţie creştină a Croaţiei, vorbind despre „catolicism ca element esenţial al identităţii naţionale şi culturale” şi amintind rolul cheie al Sfântului Scaun în istoria ţării, proiectată acum spre Uniunea Europeană. Gândul lui Benedict al XVI-lea a mers apoi la cele trei vizite efectuate în Croaţia de Fericitul Ioan Paul al II-lea în 1994, 1998 şi 2003. Papa - vorbind în italiană - a amintit apoi „îndelunga istorie de fidelitate” care leagă Croaţia de Sfântul Scaun: peste 13 secole de legături puternice şi speciale, trăite şi consolidate în împrejurări uneori dificile şi dureroase”, a spus.

Vorbind în schimb despre ale legături, cele ale Croaţiei cu Europa, Pontiful a reflectat asupra rădăcinilor Bătrânului Continent:
• Provocările care derivă din cultura contemporană, caracterizată de diferenţierea socială, de stabilitatea redusă şi marcată de un individualism ce favorizează o viziune despre viaţă fără obligaţii şi căutarea continuă ’de spaţii ale privatului’, cerând o mărturie convinsă şi un dinamism întreprinzător pentru promovarea valorilor morale fundamentale care sunt la rădăcina trăirii sociale şi a identităţii Bătrânului Continent.

La 20 de ani de la proclamarea independenţei, în 1991, şi în preajma deplinei integrări a Croaţiei în Uniunea Europeană - a continuat - istoria trecută şi recentă a ţării voastre poate constitui un motiv de reflecţie pentru toate popoarele Continentului ajutând pe fiecare din ele, şi întregul consorţiu uman, să păstreze şi să reînsufleţească patrimoniul inestimabil comun de valori umane şi creştine.
• Fie ca astfel această iubită naţiune, bazându-se pe bogata sa tradiţie, să poată contribui la a face astfel ca Uniunea Europeană să valorizeze din plin atare bogăţie spirituală şi culturală.

Papa a amintit apoi motoul călătoriei „Împreună în Cristos” şi Prima Zi Naţională a Familiilor Catolice Croate.
• Acest important moment - a îndemnat episcopul Romei - să fie ocazie pentru a repropune valorile vieţii familiale şi ale binelui comun, pentru a întări unitatea, reînsufleţi speranţa şi călăuzi la comuniunea cu Dumnezeu, fundament de împărtăşire fraternă şi de solidaritate socială. Apoi, în faţa provocărilor care interpelează astăzi Biserica şi societatea civilă, a invocat peste Croaţia şi toţi cei care locuiesc în ea mijlocirea şi ajutorul Fericitului Alois Stepinac, Păstor iubit şi venerat de acest popor.
• „Fie ca el să însoţească tinerele generaţii - a conclus Papa - spre a trăi în acea caritate care l-a făcut pe Domnul Isus Cristos să-şi dea viaţa pentru toţi oamenii.

La terminarea ceremoniei de bun venit, rugându-se patronului naţiunii, Sfântul Iosif, şi Fecioarei Maria „Fidelissima Advocata Croatiae”, Papa s-a transferat la palatul prezidenţial din Zagreb, la poalele muntelui Medvenica, pentru o vizită de curtoazie preşedintelui Republicii, Expert în drept, şeful Statului, Josipović este şi un apreciat autor de opere de muzică clasică contemporană. De aceea, în schimbul de daruri, Pontiful a dăruit preşedintelui un volum de Codices Contorum Miniaturae, care ilustrează manuscrisele înzestrate cu miniaturi ale Capelei Sixtine. Lui Benedict al XVI-lea preşedintele Josipović i-a dăruit o reproducere a primului tub de orgă cu nota „do” de la cea mai veche orgă existentă în nordul Croaţiei. Apoi, la nunţiatura apostolică, pe colina Ksaver, Papa a primit în audienţă pe preşedintele guvernului, doamna Jadranka Kosor. După convorbirea în privat şi schimbul de daruri - un triptic de medalii ale pontificatului din partea lui Benedict al XVI-lea, un crucifix în aur şi argint şi reproducerea unui evangheliar din secolul al XI-lea din partea premierului - Benedict al XVI-lea s-a întreţinut la prânz cu membrii suitei papale.

În cursul după amiezii, după salutul adresat comitetului organizator statal al vizitei, Pontiful a întâlnit în Teatrul naţional din capitala croată exponenţi ai societăţii civile, lumii politice, academice, culturale şi ai întreprinzătorilor, împreună cu membrii corpului diplomatic şi liderii religioşi.

Aici serviciul audio:

rv/A. Lucaci