Roma: Publicate documentele Conferinţei destre Darwin ţinute la Universitatea Gregoriana în 2009; reafirmată importanţa dialogului dintre ştiinţă şi credinţă

(RV – 30 mai 2011) Un pas important spre fondarea unui limbaj comun dintre ştiinţă, filozofie şi teologie, care să permită nu doar depăşirea conflictelor din trecut dar şi încurajarea cercetării în fiecare din aceste domenii. Acesta este obiectivul atins de Conferinţa „Evoluţia biologică: fapte şi teorii. O abordare critică a 150 de ani de la Originea Speciilor”, conferinţă care a avut loc la Universitatea Pontificală Gregoriana, în 2009, sub patronatul Consiliului Pontifical pentru Cultură.

Documentele acestei conferinţe fără precedent au fost publicate şi prezentate recent la Universitatea Gregoriana. Mai multe despre acest eveniment aflăm de la Fabio Colagrande, de la redacţia noastră centrală:

• „Biserica nu a condamnat niciodată Charles Darwin, nici teoria sa privind evoluţia. Însă, multe persoane continuă să fie convinse că Biserica se opune acestei teorii ştiinţifice”: astfel a amintit cardinalul Gianfranco Ravasi, preşedintele departamentului vatican pentru cultură, în salutul ce a deschis prezentarea volumului care, în peste 700 de pagini, adună toate intervenţiile din cadrul conferinţei interdisciplinare privind evoluţia biologică, conferinţă care a avut loc – cum am spus – în 2009, la Roma, în cadrul proiectului intitulat 'Stoq'. „Este necesară implicarea în domeniul răspândirii culturii – a adăugat cardinalul Ravasi – pentru a ajunge la acea viziune unitară şi organică a cunoaşterii, auspicii exprimate de Ioan Paul al II-lea în Enciclica Fides et ratio”.

Pe aceiaşi linie, în introducerea volumului, îngrijitorii ediţiei – profesorii Auletta, Leclerc şi Martinez – evidenţiază cum conferinţa din 2009 a demonstrat că multe conflicte dintre ştiinţă şi teologie sunt iluzorii, fiind bazate în realitate doar pe afirmaţii ideologice. O demonstraţie practică despre modul în care cele două discipline, prin medierea filosofiei, pot trage avantaje reciproce dintr-o confruntare, în deplinul respect al distincţiei respectivelor metodologii şi menţinând propria autonomie.

În timpul prezentării volumului, Gennaro Auletta – profesor de Filosofia ştiinţelor la Universitatea Gregoriana – s-a oprit asupra motivelor pentru care Biserica trebuie să aprofundeze azi cunoaşterea sa ştiinţifică pentru a nu risca o marginalizare culturală.
„Cunoaşterea ştiinţifică nu este o cunoaştere de mâna a doua care priveşte unele chestiuni empirice sau de mică importanţă, dar reprezintă cunoaşterea adevărului în sensul cel mai deplin al cuvântului şi deci demnă de a fi foarte mult luată în serios. O filozofie şi o teologie care nu sunt în măsură să înţeleagă acest aspect – a spus prof. Auletta – se condamnă la o moarte rapidă şi riscă să alunece în estetismul relativismului. O propunere atât de ambiţioasă, ca cea de a voi interpretarea chiar şi în termeni eshatologici a dimensiunii umane, trebuie să plece în mod necesar de la creaţia aşa cum este azi. A subevalua ceea ce ştiinţa are să ne spună în privinţa universului nostru ar fi o gravă eroare”.

Momentul central al prezentării Documentelor a fost reprezentat de intervenţia preşedintelui Academiei Pontificale de Ştiinţe, microbiologul genetician, premiat cu Nobel pentru medicină, Werner Harber, care a ţinut o conferinţă cu tema: 'Darwinismul molecular în contextul dezvoltării susţinute'.
În intervenţia sa, profesorul Harber a aplicat teoria evoluţiei la procesele moleculare arătând implicaţiile acesteia în domeniul geneticii.
Omul de ştiinţă elveţian a evidenţiat în special posibilitatea ca în prezent omul să influenţeze în mod pozitiv asupra proceselor evolutive prin intermediul ingineriei genetice, consimţind o îmbunătăţire ambientală, economică şi socială globală.
Din păcate, a explicat, aceste tehnici sunt utilizate în prezent doar în scopuri economice, în vreme ce ar necesita un control politico-social pentru respectarea caracterului etic şi mai ales a bio-diversităţii.

Aici serviciul audio: