„Curentul New Age se insinuează în mod inconştient în viaţa tinerilor”: avertizarea filosofului şi teologului spaniol José Luis Vázquez Borau

(RV – 27 mai 2011) „Curentul New Age se insinuează în mod inconştient în viaţa tinerilor. O religiozitate fără dogme şi fără conducere la vârf”: acesta este titlul articolului publicat recent de agenţia catolică „Zenit”. Autorul articolului este José Luis Vázquez Borau, filosof şi teolog spaniol, care s-a dedicat în special studiului religiilor.
Este vorba de o analiză a curentului New Age din perspectiva impactului asupra tinerilor, într-o epocă în care familia se confruntă cu grave situaţii de criză. Iată reflecţia cercetătorului spaniol:

• „Chiar dacă, cum spune raportul Fundaţiei Sfânta Maria, 'Dumnezeu este marele absent în familiile spaniole, într-un moment marcat de stiluri de viaţă consumiste şi hedoniste, axate pe plăcere', în viaţa tinerilor se insinuează în mod inconştient, ca un mare râu care curge prin multe canale, curentul New Age, ce se prezintă ca o formă tipică de sensibilitate religioasă contemporană, ca o nouă religiozitate.

Nu este vorba de o mişcare religioasă, de o religie sau de o sectă în sens sociologic, ci de o reţea globală care leagă între ele centre şi grupuri care au în comun unele teme de referinţă şi care nu propun niciun legământ stabil, permanent sau ierarhic ca în cazul mişcărilor.
Ceea ce dă viaţă curentului New Age este spiritul 'alternativ' tradiţiei religioase creştine, dominante în Occident, şi speranţa unei noi ere, era Vărsătorului, care va urma erei Peştilor.

Marea mişcare care se ascunde azi în spatele curentului New Age este formată din Mişcarea Potenţialului Uman şi cea a Psihologiei transpersonale, care poate conduce la experienţe de caracter ireal, absurd, fantastic sau pur şi simplu fraudulos. Această lume a ocultului şi a supranaturalului la preţ convenabil devine ultima modă a religiozităţii actuale.

New Age propune teorii şi doctrine despre Dumnezeu, despre fiinţa umană şi despre lume, incompatibile cu credinţa creştină. În plus, New Age este simptomul unei culturi aflate într-o profundă criză şi este, în acelaşi timp, un răspuns greşit la o astfel de criză.
Fără teste sacre şi fără o conducere la vârf, New Age apare ca o mare fără fund, în care fiecare navighează în stil propriu, combinând spiritismul cu astrologia, tehnicile alternative de meditaţie şi de terapie cu un optimism asupra universului, dat fiind că materia apare ca o mare vibraţie energetică spirituală care transformă totul, care uneşte totul în mod inconştient şi care conduce totul spre un sfârşit mai înalt şi mai sublim.
S-ar putea spune că New Age, reluând ideile altor mişcări vechi şi noi, reprezintă mai ales un 'climat', un comportament ce exprimă efortul, intenţia de a da soluţii – prin intermediul unei mentalităţi postmoderne – la problemele religioase şi în acelaşi timp la cele ecologice, personale, private şi cosmice.

New Age acuză Creştinismul de carenţă în experienţe de viaţă, de neîncredere faţă de mistică, de neîncetate exortaţii morale şi de exagerată insistenţă asupra ortodoxiei doctrinei. De asemenea, învaţă că fundamentul adevăratei religiozităţi este mai mult experienţa şi sentimentul decât raţiunea şi autoritatea. În fine, oferă tehnici, căi şi modalităţi de apropiere de divinitate.”

„De aceea”, conclude autorul (José Luis Vázquez Borau) – este necesar să se dea tinerilor o formare solidă în familii şi în centrele educative în general, pentru ca tinerii să aibă capacitatea discernământului şi să poată rezista la numeroasele şi atât de variatele invitaţii care se prezintă de obicei în mod seducător.
Este în acelaşi timp necesar să se ofere tinerilor din comunităţile noastre o autentică experienţă religioasă pentru ca ei să poată fi adevăraţi mărturisitori ai Evangheliei”.

Aici serviciul audio: