Benedict al XVI-lea în legătura directă cu echipajul Staţiei spaţiale internaţionale:
Pământul văzut de-acolo de sus este unul, absurde sunt războaiele care îl împart (text
integral în engleză şi audio, traducere în română)
(RV - 21 mai 2011) Un „moment extraordinar de dialog” cu voi care „reprezentaţi avangarda umanităţii”. Pace, ambient, Dumnezeu: istorică legătură directă audiovizuală dintre Papa şi astronauţii Staţiei spaţiale internaţionale. O ocazie foarte frumoasă de întâlnire şi de dialog: astfel Papa a definit extraordinara legătură directă audiovizuală cu Staţia spaţială internaţională (ISS), care s-a desfăşurat timp de 20 de minute sâmbătă 21 mai 2011, începând de la ora 13.11, ora Romei. În Staţia spaţială se găsesc 12 astronauţi, dintre care trei au trebuit să se îngrijească de gestiunea Staţiei, în timp ce ceilalţi au dialogat cu Benedict al XVI-lea. În misiunea în curs este instalat în Staţie un instrument care a fost dezvoltat de 600 oameni de ştiinţă din lume, „Alpha Magnetic Spectrometer” pentru a studia prezenţa antimateriei în Univers, compoziţia şi originea ei. Întâlnirea extraordinară a fost transmisă de media vaticane şi în streaming şi pe reţeaua agenţiei spaţiale americane NASA, prin NASA-TV.
În deschiderea legăturii cu staţia spaţială
Suntem în centrul unei operaţiuni ştiinţifice-tehnologice, dar ceea ce prevalează este emoţia încă din primele clipe. Cuvinte din Staţia spaţială şi cuvinte din Sala Foconi, în Vatican, unde Papa este aşezat în faţa TV, stabilesc extraordinarul contact. Vorbesc directorul Agenţiei spaţiale europene, germanul Thomas Reiter, fost astronaut, şi cel al Agenţiei spaţiale italiene, Enrico Saggese. Apoi, rusul Dimitri Kontradieff, şeful Misiunii, care spune: „Bun venit la bord, Sanctitatea Voastră”. Papa ascultă informaţii despre poziţia Staţiei în care sunt, despre mişcări şi scopuri ale misiunii. Şi când ia cuvântul, imediat vorbeşte despre „ocazia extraordinară” şi merge la miezul tuturor discursurilor posibile.
• “Humanity is experiencing a period of extremely rapid progress in the fields of scientific knowledge and technical applications…” Omenirea - spune - traversează o perioadă de progres extrem de rapid în domeniul cunoştinţelor ştiinţifice şi aplicaţiilor tehnice. „Într-un anume sens voi astronauţii - observă - reprezentaţi experimentarea viitorului, trecerea dincolo de limitele pe care le trăim acum în cotidian”.
Cuvinte „de preţuire şi de admiraţie” şi apoi de profundă încurajare”. Şi mai departe cuvinte ce indică finalitatea pe care orice cunoaştere şi ştiinţă trebuie să şi-o propună: „a fi la dispoziţia întregii omeniri şi a binelui comun”.
Dar Papa care vorbeşte despre Spaţiu şi care repetă că omul trebuie să fie în centrul a toate, este şi Papa care cu candoare zice: „Vă chem pentru că sunt curios să aflu de la voi despre experienţe şi reflecţii”. Este Papa cel care alege să nu facă doar un discurs, dar să pună întrebări. Şi pe durata a circa 20 de minute, Papa le-a adresat cinci întrebări membrilor echipajului şi a ascultat răspunsurile lor, afirmând la sfârşit: „De pe Staţia spaţială vedeţi Pământul nostru dintr-o perspectivă foarte diferită, survolaţi continente şi popoare de mai multe ori pe zi. Cred că pentru voi este evident că trăim toţi împreună pe o singură Terra şi că este absurd a se combate şi ucide între noi”.
Mai multe în emisiunea viitoare.
Aici serviciul audio:
----------------------------
(Introduction)
Dear astronauts,
I am very happy to have this extraordinary opportunity to converse with you during your mission. I am especially grateful to be able to speak to so many of you, as both crews are present on the Space Station at this time.
Humanity is experiencing a period of extremely rapid progress in the fields of scientific knowledge and technical applications. In a sense, you are our representatives – spear-heading humanity’s exploration of new spaces and possibilities for our future, going beyond the limitations of our everyday existence.
We all admire your courage, as well as the discipline and commitment with which you prepared yourselves for this mission. We are convinced you are inspired by noble ideals and that you intend placing the results of your research and endeavours at the disposal of all humanity and for the common good.
This conversation gives me the chance to express my own admiration and appreciation to you and to all those who collaborate in making your mission possible, and to add my heartfelt encouragement to bring it to a safe and successful conclusion.
But this is a conversation, so I must not be the only one doing the talking.
I am very curious to hear you tell me about your experiences and your reflections.
If you don’t mind, I would like to ask you a few questions…
(First Question)
From the Space Station you have a very different view of the Earth. You fly over different continents and nations several times a day. I think it must be obvious to you how we all live together on one Earth and how absurd it is that we fight and kill each one. I know that Mark Kelly’s wife was a victim of a serious attack and I hope her health continues to improve. When you are contemplating the Earth from up there, do you ever wonder about the way nations and people live together down here, or about how science can contribute to the cause of peace?
Answer: Mark Kelly, USA
Well, thank you for the kind words, Your Holiness, and thank you for mentioning my wife Gabby. It’s a very good question: we fly over most of the world and you don’t see borders, but at the same time we realize that people fight with each other and there is a lot of violence in this world and it’s really an unfortunate thing. Usually, people fight over many different things. As we’ve seen in the Middle East right now: it’s somewhat for democracy in certain areas, but usually people fight for resources. And it’s interesting in space … on Earth, people often fight for energy; in space we use solar power and we have fuel cells on the Space Station. You know, the science and the technology that we put into the Space Station to develop a solar power capability, gives us pretty much an unlimited amount of energy. And if those technologies could be adapted more on Earth, we could possibly reduce some of that violence.
(Second Question)
One of the themes I often return to in my discourses concerns the responsibility we all have towards the future of our planet. I recall the serious risks facing the environment and the survival of future generations. Scientists tell us we have to be careful and from an ethical point of view we must develop our consciences as well.
From your extraordinary observation point, how do you see the situation on Earth?
Do you see signs or phenomena to which we need to be more attentive?
Answer Ron Garan, USA:
Well, Your Holiness, it’s a great honour to speak with you and you’re right: it really is an extraordinary vantage point we have up here. On the one hand, we can see how indescribably beautiful the planet that we have been given is; but on the other hand, we can really clearly see how fragile it is. Just the atmosphere, for instance: the atmosphere when viewed from space is paper-thin, and to think that this paper-thin layer is all that separates every living thing from the vacuum of space and is all that protects us, is really a sobering thought. You know, it seems to us that it’s just incredible to view the Earth hanging in the blackness of space and to think that we are all on this together, riding through this beautiful fragile oasis through the universe, it really fills us with a lot of hope to think that all of us on board this incredible orbiting Space Station that was built by the many nations of our international partnership, to accomplish this tremendous feat in orbit, I think … you know, that just shows that by working together and by cooperating we can overcome many of the problems that face our planet, we could solve many of the challenges that face the inhabitants of our planet … it really is a wonderful place to live and work, and it’s a wonderful place to view our beautiful Earth.
(Third Question)
The experience you are having right now is both extraordinary and very important – even if you must eventually come back down to Earth like all the rest of us.
When you do return, you will be much admired and treated like heroes who speak and act with authority. You will be asked to talk about your experiences. What will be the most important messages you would like to convey – to young people especially – who will live in a world strongly influenced by your experiences and discoveries?
Answer: Mike Finchke, USA
Your Holiness, as my colleagues have indicated, we can look down and see our beautiful planet Earth that God has made, and it is the most beautiful planet in the whole Solar System. However, if we look up, we can see the rest of the universe, and the rest of the Universe is out there for us to go explore. And the International Space Station is just one symbol, one example of what human beings can do when we work together constructively. So our message, I think - one of our many messages, but I think one of our most important messages – is to let the children of the planet know, the young people know that there is a whole universe for us to go explore. And when we do it together, there is nothing that we cannot accomplish.
(Fourth Question)
Space exploration is a fascinating scientific adventure. I know that you have been installing new equipment to further scientific research and the study of radiation coming from outer space. But I think it is also an adventure of the human spirit, a powerful stimulus to reflect on the origins and on the destiny of the universe and humanity. Believers often look up at the limitless heavens and, meditating on the Creator of it all, they are struck by the mystery of His greatness. That is why the medal I gave Robert (Vittori) as a sign of my own participation in your mission, represents the Creation of Man – as painted by Michelangelo on the Sistine Chapel
Answer Roberto Vittori, Italia:
Your Holiness, to live on board of the International Space Station, to work as an astronaut on the shuttle Soyuz of the Station, is extremely intense. But we all have an opportunity, when the nights come, to look down on Earth: our planet, the blue planet, is beautiful. Blue is the colour of our planet, blue is the colour of the sky, blue is also the colour of the Italian Air Force, the organization that gave me the opportunity to then join the Italian Space Agency and the European Space Agency. When we have a moment to look down, beauty which is the three-dimensional effect of the beauty of the planet is capturing our heart, is capturing my heart. And I do pray: I do pray for me, for our families, for our future. I took with me the coin and I allow this coin to float in front of me to demonstrate lack of gravity. I shall thank you very much for this opportunity and I’d like to allow this coin to float to my friend and colleague Paolo: he will make return to Earth on the Soyuz. I brought it with me to space and he will take it down to Earth to then give it back to you.
(Fifth Question – in Italian – for Paolo Nespoli)
La mia ultima domanda è per Paolo. Caro Paolo, so che nei giorni scorsi la tua mamma ti ha lasciato e quando fra pochi giorni tornerai a casa non la troverai più ad aspettarti. Tutti ti siamo stati vicini, anche io ho pregato per lei…Come hai vissuto questo tempo di dolore? Nella vostra Stazione vi sentite lontani e isolati e soffrite un senso di separazione, o vi sentite uniti fra voi e inseriti in una comunità che vi accompagna con attenzione e affetto? (Dear Paolo (Nespoli), I know that your Mother passed away recently and that when you get back home in a few days she will not be there to greet you. We are all close to you in your loss, and I personally have prayed for her…How did you cope with this sorrowful time? Do you feel alone and cut off in your Space Station? Do you suffer a sense of separation, or do you feel united among yourselves and part of a community that follows your endeavours with attention and affection?)
Risposta Paolo Nespoli, Italia:
Santo Padre, ho sentito le sue preghiere, le vostre preghiere arrivare fino qua su: è vero, siamo fuori da questo mondo, orbitiamo intorno alla Terra ed abbiamo un punto di vantaggio per guardare la Terra e per sentire tutto quello che ci sta attorno. I miei colleghi qui, a bordo della Stazione – Dimitri, Kelly, Ron, Alexander e Andrei – mi sono stati vicini in questo momento importante per me, molto intenso, così come i miei fratelli, le mie sorelle, le mie zie, i miei cugini, i miei parenti sono stati vicini a mia madre negli ultimi momenti. Sono grato di tutto questo. Mi sono sentito lontano ma anche molto vicino, e sicuramente il pensiero di sentire tutti voi vicino a me, uniti in questo momento, è stato di estremo sollievo. Ringrazio anche l’Agenzia spaziale europea e l’Agenzia spaziale americana che hanno messo a disposizione le risorse affinché io abbia potuto parlare con lei negli ultimi momenti.
(Final greeting)
Dear astronauts,
I thank you warmly for this wonderful opportunity to meet and dialogue with you. You have helped me and many other people to reflect together on important issues that regard the future of humanity. I wish you the very best for your work and for the success of your great mission at the service of science, international collaboration, authentic progress, and for peace in the world. I will continue to follow you in my thoughts and prayers and I willingly impart my Apostolic Blessing…
Aici dialogul integral audio:
rv/al
------------------------------------------------------------------------------
Benedict al XVI-lea conversează cu astronauţii de la Staţia spaţială internaţională pe orbită în jurul Pământului
Voi sunteţi reprezentanţii noştri
"Într-un anumit sens, voi sunteţi reprezentanţii noştri, conduceţi, din partea omenirii, explorarea de noi spaţii şi de noi posibilităţi pentru viitorul nostru, mergând dincolo de limitele existenţei noastre zilnice". Asta a spus Papa adresându-se sâmbătă 21 mai 2011 astronauţilor de la Staţia spaţială internaţională, cu care s-a contactat de la Sala dei Foconi din Palatul Apostolic. Cu Benedict al XVI-lea era directorul de zboruri umane şi operaţiuni al Agenţiei spaţiale italiene, Enrico Saggese; şi generalul de brigadă aeriană Giuseppe Bernardis, şef de stat major al aeronauticii militare italiene. Precedat de o introducere a Papei, colocviul istoric s-a împărţit în cinci întrebări adresate astronauţilor şi respectivele lor răspunsuri. Publicăm în continuare o traducere a noastră.
Dragi astronauţi,
Sunt foarte bucuros să am această oportunitate extraordinară de a conversa cu voi în timpul misiunii voastre. Sunt deosebit de recunoscător pentru faptul că pot vorbi cu un grup aşa de numeros, dat fiind faptul că în acest moment sunt prezenţi la Staţiunea spaţială ambele echipaje.
Omenirea trăieşte într-un timp de progres extrem de rapid în domeniul cunoştinţelor ştiinţifice şi al aplicaţiilor tehnice. Într-un anumit sens, voi sunteţi reprezentanţii noştri, conduceţi, din partea omenirii, explorarea de noi spaţii şi de noi posibilităţi pentru viitorul nostru, mergând dincolo de limitele existenţei noastre zilnice.
Noi toţi admirăm cu adevărat curajul vostru, precum şi disciplina şi angajarea cu care v-aţi pregătit pentru această misiune. Suntem siguri că sunteţi inspiraţi de idealuri nobile şi că intenţionaţi să puneţi la dispoziţia întregii omeniri şi a binelui comun rezultatele cercetărilor voastre şi ale activităţilor voastre.
Deci, această convorbire îmi oferă oportunitatea de a exprima admiraţia mea personală şi aprecierea mea faţă de voi şi faţă de toţi cei care colaborează pentru a face posibilă misiunea voastră, şi de a uni încurajarea mea călduroasă, pentru ca misiunea să poată fi dusă la îndeplinire cu succes deplin.
Dar aceasta este o conversaţie, nu trebuie să vorbesc numai eu.
Sunt foarte curios să ascult de la voi experienţele voastre şi reflecţiile voastre. Dacă nu vă deranjează, aş vrea să vă adresez câteva întrebări:
De la Staţia Spaţială voi aveţi o perspectivă foarte diferită asupra Pământului. Voi survolaţi de multe ori pe zi diferitele continente şi naţiuni. Cred că pentru voi trebuie să fie evident faptul că noi toţi trăim pe o unică planetă şi că este absurd să luptăm între noi şi să ne ucidem unii pe alţii. Ştiu că soţia lui Mark Kelly a fost victima unui grav atentat şi sper că sănătatea ei continuă să se îmbunătăţească. Atunci când voi contemplaţi Pământul de acolo de sus, vi se întâmplă să vă gândiţi la modul în care naţiunile şi popoarele trăiesc împreună aici pe pământ, sau la modul în care ştiinţa poate să contribuie la cauza păcii?
"Mulţumesc pentru cuvintele gentile, Sanctitate, şi mulţumesc - a răspuns americanul Mark Kelly - pentru că aţi menţionat-o pe soţia mea Gabby. Este o întrebare foarte bună. Survolăm aproape tot pământul şi nu se văd graniţe, dar în acelaşi timp ne dăm seama că persoanele luptă unele împotriva altora şi că există atâta violenţă în lume. De obicei persoanele luptă între ele pentru multe lucruri diferite, aşa cum putem vedea acum în Orientul Mijlociu. De obicei oamenii luptă pentru resurse. Este interesant că pe pământ oamenii luptă pentru energie, în timp ce în spaţiu utilizăm energia solară şi baterii cu combustibil. Ştiinţa şi tehnologia pe care o punem în staţia spaţială foloseşte pentru a dezvolta o capacitate de energie solară pentru a ne furniza o cantitate de energie nelimitată. Dacă s-ar reuşi să se adopte tehnologii asemănătoare pe pământ, probabil am putea reduce un pic violenţa aceea".
Una din temele asupra cărora revin des în discursurile mele este aceea a responsabilităţii pe care o avem cu toţii pentru viitorul planetei noastre. Amintesc de riscurile serioase care se prospectează pentru ambient şi pentru supravieţuirea generaţiilor viitoare. Oamenii de ştiinţă ne spun că trebuie să fim vigilenţi şi, dintr-un punct de vedere etic, trebuie la fel să dezvoltăm conştiinţa noastră. Din punctul vostru extraordinar de observaţie cum vedeţi situaţia pe Pământ? Vedeţi semne sau fenomene faţă de care trebuie să acordăm atenţie mai mare?
"Sanctitate, este cu adevărat - a fost al doilea răspuns al lui Ron Garan, american - un punct de observaţie privilegiat. Este o mare onoare să vorbim cu dumneavoastră şi aveţi dreptate că de aici de sus ne bucurăm de un extraordinar punct de observaţie. Pe de o parte putem vedea planeta noastră cât de este de indescriptibil de frumoasă, pe de altă parte putem înţelege cât este de extrem de fragilă. Atmosfera, de exemplu, dacă este văzută din spaţiu este subţire ca o foiţă. Şi ne face să reflectăm la faptul că acest strat atât de subţire este ceea ce separă orice fiinţă vie de golul din spaţiu şi este tot ceea ce ne protejează. Ni se pare incredibil să observăm pământul care este suspendat în întunericul spaţiului şi să ne gândim că noi suntem aici împreună, călătorind prin univers în această oază frumoasă şi fragilă. Şi ne umple de speranţă să ne gândim că noi toţi la bordul acestei incredibile staţii pe orbită, construită graţie parteneriatului internaţional al multor naţiuni, îndeplinim această surprinzătoare activitate. Acest lucru demonstrează că lucrând împreună şi cooperând, putem să depăşim multe din problemele planetei noastră şi să rezolvăm multe din provocările pe care locuitorii săi trebuie să le înfrunte. Şi este un loc foarte frumos pentru a lucra şi a observa lucrarea noastră foarte frumoasă".
Experienţa pe care o aveţi acum este extraordinară şi foarte importantă, chiar dacă la sfârşit va trebui să vă întoarceţi jos pe acest pământ ca noi toţi. Atunci când vă veţi întoarce, veţi fi foarte admiraţi şi trataţi ca eroi care vorbesc şi acţionează cu autoritate. Veţi fi invitaţi să povestiţi experienţele voastre. Care vor fi mesajele cele mai importante pe care veţi vrea să le transmiteţi, în special tinerilor, care vor trăi într-o lume profund influenţată de experienţele şi descoperirile voastre?
"Sanctitate, aşa cum au spus colegii mei, putem privi în jos şi vedea frumoasa noastră planetă, care a fost creată de Dumnezeu - a fost răspunsul lui Mike Finchke, american - şi este planeta cea mai frumoasă din întregul sistem solar. Totuşi, dacă privim în sus putem vedea restul universului. Şi restul universului este acolo pentru noi ca să-l explorăm. Staţia Spaţială Internaţională este numai un simbol, un exemplu a ceea ce pot să facă fiinţele umane atunci când lucrează împreună în mod constructiv. Deci, unul din cele mai importante mesaje ale noastre este acela să facem cunoscut fiilor planetei, să facem cunoscut tinerilor, că există un întreg univers pentru noi ca să fie explorat şi dacă ne angajăm împreună nu este nimic ce nu reuşim să facem".
Explorarea spaţiului este o aventură ştiinţifică fascinantă. Ştiu că aţi fost ocupaţi cu instalarea de noi instrumente pentru cercetarea ştiinţifică ulterioară şi studierea radiaţiilor care vin din spaţiile cele mai îndepărtate. Însă cred că e vorba şi de o aventură a spiritului uman, un stimulent foarte puternic de a reflecta asupra originilor şi asupra destinului universului şi umanităţii. Cei care cred adesea îşi îndreaptă privirea în sus spre spaţiile neîngrădite ale cerurilor şi, meditând despre Cel care a creat toate acestea, sunt uimiţi de misterul măreţiei sale. Pentru acest motiv medalia pe care am încredinţat-o lui Roberto (Vittori), ca semn al participării mele la misiunea voastră, reprezintă creaţia omului, aşa cum a pictat-o Michelangelo pe bolta din Capela Sixtină. În mijlocul muncii şi cercetării voastre intense, vi se întâmplă vreodată să vă opriţi şi să aveţi asemenea gânduri, eventual şi pentru a adresa o rugăciune Creatorului? Sau vă va fi mai uşor să reflectaţi asupra acestor teme odată întorşi pe Pământ?
"Sanctitate, munca de astronaut - a spus Vittori - este foarte intensă. Avem cu toţii posibilitatea de a privi afară. Atunci când vine noaptea putem privi în jos, spre planeta noastră, planeta albastră. Este foarte frumoasă. Albastrul este culoarea planetei noastre, albastru este culoarea cerului, albastru este culoarea aeronauticii italiene, care mi-a dat oportunitatea de a mă uni cu Agenţia Spaţială Europeană. Am reuşit să vedem frumuseţea tridimensională a planetei noastre. Mă rog pentru mine, pentru familiile noastre, pentru viitorul nostru. Am luat cu mine această medalie pentru a demonstra lipsa gravitaţiei. Vă mulţumesc pentru această oportunitate, şi acum o voi flutura spre colegul şi prietenul meu Paolo. Am luat-o cu mine în spaţiu şi o voi duce înapoi jos pentru a v-o da dumneavoastră".
Ultima mea întrebare este pentru Paolo (Nespoli). Dragă Paolo, ştiu că zilele trecute mama ta te-a lăsat şi atunci când peste câteva zile te vei întoarce acasă nu o vei mai găsi aşteptându-te. Cu toţii suntem aproape de tine, şi eu m-am rugat pentru ea... Cum ai trăit acest timp de durere? În Staţiunea voastră vă simţiţi departe şi izolaţi şi înduraţi un sentiment de separare, sau vă simţiţi uniţi între voi şi inseraţi într-o comunitate care vă însoţeşte cu atenţie şi iubire?
"Sfinte Părinte - a răspuns Nespoli - am simţit rugăciunile dumneavoastră, rugăciunile voastre ajung până aici sus: este adevărat, suntem în afara acestei lumi, ne rotim în jurul Pământului şi avem un punct în avantaj pentru a privi Pământul şi pentru a simţi tot ceea ce este în jurul nostru. Colegii mei aici, la bordul Staţiei - Dmitry, Kelly, Ron, Alexander şi Andrei - au fost aproape de mine în acest moment important pentru mine, foarte intens, aşa cum fraţii mei, surorile mele, mătuşile mele, verişorii mei, rudele mele au fost aproape de mama mea în ultimele momente. Sunt recunoscător pentru toate acestea. M-am simţit departe, dar şi foarte aproape, şi cu siguranţă gândul de a vă simţi pe voi toţi aproape de mine, uniţi în acest moment, a fost de uşurare extremă. Mulţumesc şi Agenţiei Spaţiale Europene şi Agenţiei Spaţiale Americane care au pus la dispoziţie resursele pentru ca eu să pot vorbi cu ea în ultimele momente".
La sfârşit, Benedict al XVI-lea a dorit succes deplin misiunii şi a împărţit binecuvântarea apostolică.
Dragi astronauţi,
Vă mulţumesc din inimă pentru această foarte frumoasă oportunitate de întâlnire şi dialog cu voi. M-aţi ajutat pe mine şi multe alte persoane să reflectăm împreună despre teme importante care se referă la viitorul omenirii. Vă transmit cele mai bune urări pentru munca voastră şi pentru succesul marii voastre misiuni în slujba ştiinţei, a colaborării internaţionale, a progresului autentic şi în favoarea păcii în lume. Voi continua să vă urmăresc cu gândul şi rugăciunea şi din inimă vă împart Binecuvântarea Apostolică.
(După L'Osservatore Romano, 22 mai 2011)
------------------------------------------
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
| All the contents on this site are copyrighted ©. |