La „Regina Apostolorum”: conferinţă despre credinţă şi raţiune în lumina discursului Papei la Regensburg

(RV - 18 mai 2011) Ce intenţie îl face pe un intelectual evreu să comenteze discursul lui Benedict al XVI-lea de la Regensburg în Germania? Este vorba de convingerea că el este însufleţit de ceea ce constituie ţesutul cel mai profund care face conexiunea dintre ebraism şi creştinism şi care dă sens sloganului repetat adesea dar nu întotdeauna înţeles în mod adecvat „al rădăcinilor iudeo-creştine”. Este ceea ce a afirmat marţi 17 mai Giorgio Israel, profesor la catedra de Istorie a Matematicii la Universitatea „La Sapienza” din Roma, intervenind la o întâlnire ce face parte dintr-o serie de conferinţe pe tema „Medierea filozofiei între ştiinţă şi credinţă” pentru Masteratul în Ştiinţă şi Credinţă de la Ateneul Pontifical „Regina Apostolorum” din Roma.

„În centrul discursului de la Regensburg - a afirmat profesorul Giorgio Israel a cărui conferinţă a fost reluată de cotidianul L’Osservatore Romană - stă teza că credinţa şi raţiunea sunt pe deplin conciliabile cu condiţia de a concepe raţiune într-un mod mai amplu decât viziunea reductivă pe care i-a dat-o gândirea pozitivistă”.

Cunoaşterea ştiinţifică nu este în contradicţie cu credinţa religioasă cu condiţia ca ea să nu se prezinte ca exhaustivă a oricărui aspect al gândirii raţionale, pentru că în atare caz ea riscă să ne poarte spre un soi de „orbire” să întunece marile teme despre sensul existenţei, despre scopurile sale, despre prezenţa noastră în lume, despre bazele moralei. Aceste teme sunt dezvoltate mai departe în cel de-a doilea volum publicat recent al lui Benedict al XVI-lea şi dedicat lui Isus din Nazaret.

O altă temă centrală în discursul de la Regensburg - a conclus profesorul Giorgio Israel - este cea a toleranţei: răspândirea credinţei prin impunerea coercitivă şi violentă produce şi ea divorţul dintre credinţă şi raţiune. Principiul toleranţei - ideea cp credinţa se poate afirma numai în armonie cu gândirea raţională - şi opoziţia la orice formă de reducţionism naturalist, constituie o bază în comun pentru gândirea religioasă ebraică şi creştină.