Papa către directorii naţionali ai Operelor Misionare Pontificale: misionar, pasiune pentru adevărul Evangheliei şi nu simpli promotori de proiecte sociale

(RV - 14 mai 2011) În mijlocul noilor forme de sclavie care apar în timpul nostru, creştinii să poarte mesajul eliberator al lui Cristos fără să se teamă de nimic, nici chiar de persecuţie. A afirmat Benedict al XVI-lea în timpul audienţei de sâmbătă dimineaţă în Vatican, primind participanţii la Adunarea generală a Operelor Misionare Pontificale. La audienţă au participat peste o sută de directori naţionali ai Operelor Misionare Pontificale între care şi părintele Claudiu Iştoc, din dieceza de Iaşi, director naţional pentru România. Adunarea s-a desfăşurat la Roma în perioada 9-14 mai.

La audienţa cu succesorul lui Petru, grupul a fost condus de noul prefect al Congregaţiei pentru Evanghelizarea popoarelor, arhiepiscopul Fernando Filoni.

Nu există domeniu al Bisericii care să nu fie misionar, dar nu se poate fi misionari fără a nutri pasiune pentru mesajul pe care cineva merge ca să-l vestească, fără a rămâne captivaţi de frumuseţea sa. Nici, în sens contrar, dacă cineva se teme că vorbind despre Cristos nu ar rămâne teafăr. Discursul adresat de Benedict al XVI-lea directorilor naţionali, personalului Operelor Misionare Pontificale a reluat un ecou de la începuturile Bisericii, ai cărei membri nu făceau calcule în a-şi declara propria identitate. Chiar şi azi, a repetat Papa, martorul creştin este acela care vorbeşte despre „marea Speranţă” a unei omeniri care adesea este disperată:
• Noi probleme şi noi sclavii, în fapt, apar în timpul nostru, atât în aşa-zisa noua lume, înstărită şi bogată dar nesigură în privinţa viitorului, cât şi în Ţările în curs de afirmare, unde, şi din cauza unei globalizări caracterizate adesea de profit, sfârşesc prin a îngroşa masele celor săraci, a celor marginalizaţi, a celor oprimaţi, în care slăbeşte lumina speranţei.

Odată lămurite scenariile misiunii, papa Benedict a vorbit despre misionari. Înainte de toate, a spus, nimeni nu poate fi misionar cu adevărat dacă nu are convingerea „că Cuvântul lui Dumnezeu este adevărul aducător de mântuire de care omul din orice timp are nevoie”:
• Dacă această convingere de credinţă nu este profund înrădăcinată în viaţa noastră, nu vom putea simţi pasiunea şi frumuseţea de a-l vesti. În realitate, fiecare creştin ar trebui să simtă ca fiind a sa urgenţa de a lucra pentru edificarea Împărăţiei lui Dumnezeu. Totul în Biserică este în slujba evanghelizării; orice sector al activităţii sale şi chiar orice persoană, în feluritele sarcini pe care este chemată să le îndeplinească.

Îndatoriri, a continuat Benedict al XVI-lea, ce pot merge de la cateheză la serviciile de caritate: totul în Biserică „este misiune”. Totuşi, a adăugat, pentru a rămâne în specificul său „mesajul Evangheliei trebuie să rămână sub stăpânirea Cuvântului şi trebuie să se alimenteze din Sacramente”:
• Numai înrădăcinaţi profund în Cristos şi în Cuvântul său misionarii sunt capabili să nu cedeze tentaţie de a reduce evanghelizarea la un proiect doar uman, social, ascunzând sau trecând sub tăcere dimensiunea transcendentă a mântuirii oferite de Dumnezeu în Cristos. Este un Cuvânt care trebuie să fie mărturisit şi predicat în mod explicit, pentru că fără o mărturie coerentă acesta este mai puţin posibil de înţeles şi credibil.

„Munca evanghelizării este fascinantă şi exigentă”, a repetat mai departe Pontiful. „Cere dragoste pentru propovăduire şi mărturie, o iubire atât de totală încât poate fi marcată chiar de martiriu”. Chiar şi în acest caz, a afirmat:
• Biserica nu poate renunţa la misiunea ei de a duce lumina lui Cristos, de a proclama vestea cea bună a Evangheliei, chiar dacă asta comportă persecuţie. Este parte din însăşi viaţa ei, cum a fost pentru Isus. Creştinilor nu trebuie să le fie teamă, chiar dacă ’sunt actualmente grupul religios care suferă cel mai mare număr de persecuţii din cauza propriei credinţe’.

Benedict al XVI-lea începuse audienţa salutându-l pe noul prefect al Congregaţiei pentru Evanghelizarea Popoarelor, mons. Fernando Filoni, şi adăugând o „caldă urare de slujire rodnică”. Dar Papa i-a exprimat „gratitudine profundă” cardinalului Ivan Dias pentru „serviciul generos şi exemplar” adus timp de mulţi ani în cadrul dicasterului misionar şi al Bisericii universale. „Domnul - a fost urarea Pontifului - să continue să-i călăuzească cu lumina sa pe aceste doi credincioşi lucrători ai viei sale”.

Aici serviciul audio: