Benedict al XVI-lea către Comisia Biblică: Sfânta Scriptură nu poate fi înţeleasă
dacă este uitată inspiraţia divină
(RV – 5 mai 2011) Nu există o adevărată înţelegere a Sfintelor Scripturi dacă se uită
că acestea sunt inspirate de Dumnezeu. Astfel evidenţiază Sfântul Părinte în Mesajul
adresat cardinalului William J. Levada, preşedintele Comisiei Pontificale Biblice,
cu ocazia Adunării plenare a comisiei. Lucrările se desfăşoară în Vatican, cu tema:
„Inspiraţia şi adevărul Bibliei”.
Mai multe amănunte, în serviciul realizat
de Sergio Centofante, de la redacţia noastră centrală:
• „Un concept cheie
pentru a înţelege textul sacru ca pe Cuvântul lui Dumnezeu în cuvinte umane este desigur
cel al inspiraţiei”. Episcopul Romei evidenţiază încă o dată ceea ce a spus în Exortaţia
apostolică „Verbum Domini”. „De fapt” – continuă – „o interpretare a Sfintelor
Scripturi care neglijează sau uită pe Cel care le-a inspirat, de fapt nu ţine cont
de caracteristica cea mai importantă şi mai preţioasă”, adică „de provenienţa lor
de la Dumnezeu”.
O astfel de interpretare reductivă „nu accede şi nu ajută
la accederea la Cuvântul lui Dumnezeu prin cuvinte umane, pierzându-se astfel inestimabilul
tezaur conţinut de Sfânta Scriptură.
Dumnezeu – aminteşte Benedict al XVI-lea
– ne adresează Cuvântul său „pentru a se revela pe sine şi a face cunoscut misterul
voinţei sale” şi, de asemenea, „planul mântuirii pentru umanitate. Efortul de a descoperi
tot mai mult adevărul Sfintelor Scripturi este echivalent cu încercarea de a-l cunoaşte
tot mai mult pe Dumnezeu şi misterul voinţei sale mântuitoare”.
„Reflecţia
teologică” – notează Episcopul Romei – „a considerat întotdeauna inspiraţia şi adevărul
ca pe două concepte cheie pentru o hermeneutică eclezială a Sfintelor Scripturi. Însă
– adaugă – trebuie recunoscută necesitatea actuală de a aprofunda în mod adecvat această
realitate, astfel încât să se poată răspunde mai bine exigenţelor privind interpretarea
textelor sacre după natura lor”.
Papa precizează de asemenea „că într-o bună
hermeneutică nu este posibilă aplicarea în mod mecanic a criteriului inspiraţiei sau
al adevărului absolut, extrapolând o singură frază sau expresie. Planul prin care
este posibilă perceperea Sfintei Scripturi ca şi Cuvânt al lui Dumnezeu este cel al
unităţii istoriei lui Dumnezeu, într-o totalitate în care elementele individuale se
iluminează reciproc şi se deschid înţelegerii”.
În fine, Sfântul Părinte şi-a
exprimat „via apreciere pentru activitatea desfăşurată de Comisia Biblică în favoarea
promovării cunoaşterii, a studiului şi primirii în lume a Cuvântului lui Dumnezeu”.