Liturghia Cinei Domnului oficiată de Papa în bazilica Sfântul Ioan din Lateran, catedrala
Romei: oferta pentru populaţia lovită de cutremurul din Japonia
(RV - 21 aprilie 2011) Celebrarea solemnă a celor trei zile premergătoare duminici
Paştelui, Joi, Vinerea şi Sâmbăta Sfântă care formează perioada „Triduum-ul
pascal” a fost deschisă de Benedict al XVI-lea cu Liturghia Cinei Domnului
celebrată în bazilica Sfântul Ioan din Lateran, catedrala Romei, începând de la 17.30. Cuvintele
şi gesturile sacramentale ale acestei zile ne fac să retrăim ultima Cină: mister de
umilinţă al lui Cristos şi al iubirii sale pentru noi în spălarea picioarelor; Testament
al poruncii sale celei noi de a ne iubi unii pe alţii aşa cum el ne-a iubit; Memorial
al instituirii Euharistiei şi Preoţiei pentru a face prezentă până la venirea sa jertfa
noului Legământ. Pontiful a îndemnat pe toţi ca înainte de celebrarea acestor taine,
să implore de la Domnul Isus iertarea păcatelor, pentru ca purificaţi de iubirea sa,
să poată avea parte cu el la banchetul Împărăţiei. Da, aceasta este seara în care
Domnul s-a manifestat ca servitor al lui Dumnezeu, spălând picioarele ucenicilor săi. Aceasta
este seara în care Domnul a lăsat în Euharistie memorialul noului Legământ. Aceasta
este seara în care Domnul a dat porunca cea nouă şi s-a rugat pentru unitatea celor
care cred în el. Aşadar la Liturghia din seara Joii Sfinte, Biserica aminteşte
acea Ultimă Cină în timpul căreia Domnul Isus, în noaptea în care era vândut, iubindu-i
până la sfârşit pe ai săi care erau în lume, a oferit lui Dumnezeu Tatăl Trupul şi
Sângele său sub forma pâinii şi a vinului, dându-le apostolilor ca hrană şi poruncind
lor şi succesorilor în preoţie să facă din ele o ofrandă peste veacuri. După
intonarea marii doxologii „Gloria in excelsis Deo” şi rugăciunea colecta, la liturgia
Cuvântului au fost proclamate trei lecturi biblice. Prima din cartea Exodului cuprinzând
vechile prescrieri pentru Cina pascală din Vechiul Testament, urmată de câteva versete
din psalmul 115 la care adunarea credincioşilor a răspuns cu refrenul: „Din
potirul binecuvântat ne împărtăşim cu sângele lui Cristos”. Lectura
a doua luată din Prima scrisoare a Sfântului Paul către Corintieni, cap.11, 23-26
a fost proclamată în limba greacă:
• Secvenţe din lectura în limba greacă: „Fraţilor,
eu Paul, v-am vestit ceea ce am primit de la Domnul; că Domnul Isus, în noaptea în
care a fost vândut, a luat pâinea, şi după ce a mulţumit, a frânt-o şi a spus: ‚Acesta
este trupul meu dat pentru voi; faceţi aceasta în amintirea mea. După Cină a făcut
la fel cu potirul, zicând: ’Acest potir este noul legământ prin sângele meu;…Pentru
că ori de câte ori mâncaţi pâinea aceasta şi beţi din potirul acesta, moartea Domnului
o proclamaţi până când va veni’” (1Cor 11,23-26).
Evanghelia după Ioan, cu
episodul în care Isus spală picioarele apostolilor, a fost proclamată de doi diaconi
mai întâi în limba latină iar apoi în limba greacă: „Poruncă nouă vă dau vouă - spune
Domnul - să vă iubiţi unii pe alţii aşa cum eu v-am iubit pe voi” (In 13,34).
După
omilie, asupra căreia vom reveni, papa Benedict a spălat picioarele a 12 preoţi împlinind
„mandatul” dat de Isus de a fi în serviciul fraţilor. Fiecare creştin este invitat
să găsească un gest care exprimă caritatea fraternă a ucenicului Domnului. De altfel,
credincioşii au fost invitaţi să facă un act de caritate destinat anul acesta pentru
populaţiile din Japonia lovite pe 11 martie de un devastator cutremur de pământ urmat
de tsunami. Suma oferită de credincioşii prezenţi a fost încredinţată Sfântului Părinte
în momentul aducerii darurilor în timp ce adunarea cânta: „Aceasta este porunca
mea: să vă iubiţi unii pe alţii, aşa cum eu v-am iubit pe voi”.
La rugăciunea
universală a credincioşilor Papa a spus că în Domnul Isus avem un mare preot care
îşi dă viaţa tuturor celor care privesc la el şi a invitat credincioşii, ca în numele
lui, să se adreseze lui Dumnezeu Tatăl, conştienţi că toate le-a pus în mâinile sale.
După
terminarea liturghiei, Preasfântul Sacrament a fost purtat în procesiune la un altar
secundar frumos împodobit şi depus în tabernacol spre a fi adorat de credincioşi până
noaptea târziu, meditând la Cina cea de Taină, la agonia din grădina Ghetsemani, la
trădarea de către Iuda, arestarea, biciuirea, încununarea cu spini, osândirea la moarte,
purtarea Crucii - acea „Via dolorosa” până pe Calvar, răstignirea şi moartea pe lemnul
Crucii pe care le celebrăm în Vinerea Sfântă.