O provocare pentru Biserică, lipsa întrebărilor despre credinţă: cardinalul Ravasi
trasează un bilanţ al manifestării “Curtea Neamurilor” de la Paris
(RV - 28 martie 2011) „Atrium Gentium - Curtea Neamurilor”. În ciuda “alegerii
puţin riscante”, evenimentul de la Paris din zilele de 24 şi 25 martie a avut un rezultat
pozitiv. Comentează cardinalul Gianfranco Ravasi, preşedintele Consiliului Pontifical
al Culturii, la terminarea manifestării din capitala Franţei unde a fost lansată oficial
structura permanentă “Curtea Neamurilor”.
Două zile de evenimente centrate
pe tema “iluminism, religie, raţiune comună”. organizate în colaborare cu Institutul
Catolic şi inaugurate la sediul UNESCO, care au atins locurile cele mai emblematice
ale culturii franceze, începând cu Sorbona.
“Curtea Neamurilor” - a cărei director
executiv, în cadrul Consiliului Pontifical al Culturii, este părintele Jean-Marie
Laurent Mazas - este o structură permanentă creată de departamentul vatican prezidat
de cardinalul Ravasi pentru a oferi un spaţiu de dialog şi liberă confruntare între
credincioşi şi care nu cred pe tema credinţei şi asupra marilor chestiuni existenţiale
- viaţă şi moarte, bine şi rău, iubire şi durere, adevăr şi minciună, transcendenţă
şi imanenţă.
Încercând să tragă concluziile la terminarea acestei experienţe,
cardinalul Ravasi comentează pentru Radio Vatican: „impresia mea este triplă: pe de
o parte, întâlnirea de la Paris a fost prin excelenţă întâlnirea cu un oraş simbol,
care în tradiţie este oraşul laicităţii, şi apoi al libertăţii, al independenţei dintre
Biserică şi Stat, şi , trebuie să spun, că această întâlnire a dezvăluit, în schimb,
o atenţie şi sensibilitate specială.
O a doua consideraţie - a adăugat - priveşte
temele care au fost toate de înalt nivel şi au fost dezvoltate în diferite locuri,
sub unghiuri diferite dar şi cu multă pasiune.
A treia experienţă, a treia
impresie - a continuat - este aceea că întâlnirea de la Paris devine cu adevărat un
model pe care, însă, vom trebui să-l transcriem continuu în alte forme pentru alte
oraşe, ţinând cont mai presus de toate de acest punct terminal seral, când implicarea
este cu adevărat de masă, cu mulţimea, cu orizontul mai amplu”.
„De fapt -
a subliniat cardinalul - în viitor vom trebui să înfruntăm nu numai ateismul sau întrebările
pe care necredincioşii de înalt profil le pun, dar şi - poate - superficialitatea,
absenţa de întrebări în privinţa credinţei care adeseori se înregistrează la nivelul
cel mai de jos”. În ceea ce priveşte răspunsul din partea participanţilor, dacă
există si nu o dorinţă de a merge mai departe, de a continua această iniţiativă, cardinalul
Ravasi a răspuns: „Cererea este foarte puternică, motiv pentru care am încredinţat
Colegiului Bernardinilor din Paris proiectul, încât să fie o instituţie a Bisericii
catolice franceze care să-l continue”.
Ca dovadă a celor spuse, a evidenţiat.
„unul dintre cei mai mari filozofi francezi necredincioşi, Luc Ferry, a cerut o întâlnire
cu mine pentru că vrea ca împreună cu el, cu unul din cei mai mari editori francezi,
să facem un text comun - şi acesta este lucru curios - despre Evanghelia lui Ioan.
„De
fapt - a adăugat -, noi de la Sfântul Scaun venim doar pentru a arunca o sămânţă,
un germen; va fi sarcina lor apoi să facă să înflorească”.
Obiectiv, de fapt,
al Consiliului Pontifical al Culturii nu este acela de a propune aceste iniţiative
ci de a le suscita, încredinţând structurii “Atrium Gentium - Curtea Neamurilor” sarcina
de a identifica interlocutorii săi între cei care nu cred - atei şi agnostici - şi
credincioşi, în scopul de a crea o punte stabilă de deschidere şi un grup de căutare
internaţională între cei care acceptă dialogul şi se lasă interpelaţi de întrebările
ultime ale existenţei.
„Între timp - a amintit cardinalul - am avut din oraşele
care ne aşteaptă - precum Stockholm, Tirana, Praga, Québec şi Florenţa - am avut prezenţe
chiar aici la Paris, care au venit să verifice şi deja am întrebări despre modalităţile
pe care am vrea desigur să le aplicăm în mod diferit de acestea”.