Astăzi la Paris startul iniţiativei „Curtea Neamurilor”

(RV - 24 martie 2011) Trei colocvii despre „iluminism, religii şi raţiunea comună” marchează în zilele de 24 şi 25 martie lansarea oficială la Paris a „Curţii Neamurilor”, noua „iniţiativă de schimb, dialog şi acţiuni comune între cei care cred şi cei care nu cred”, promovată la indicaţia papei Benedict al XVI-lea şi încredinţată Consiliului Pontifical al Culturii. Amintim că pe 21decembrie 2009, Benedict al XVI-lea a exprimat dorinţa ca Biserica să deschidă un fel de „Curte a neamurilor”, un loc, a explicat el, „în care oamenii să poată într-un fel să se prindă de Dumnezeu, fără a-l cunoaşte şi înainte de a fi găsit accesul la misterul său”.

Marile întrebări. Iniţiativa, care îşi ia numele de la spaţiul vast de lângă templul din Ierusalim dedicat odinioară discuţiei dintre evrei şi ne-evrei, „este ca o completare a dialogului interreligios - explică o notă a departamentului vatican - şi constituie o angajare a Bisericii pe perioadă lungă ce va interesa multe persoane din lume, care cred şi care nu cred”. Obiectivul este „de a contribui să se facă astfel ca marile întrebări ale existenţei umane, mai ales cele cu caracter spiritual, să fie într-adevăr luate în considerare în societăţile noastre şi să fie dezbătute într-o reflecţie raţională comună”. „Societăţile noastre, mai ales în Occident - se arată în nota Consiliului Culturii - sunt străbătute de două fenomene în aparenţă contradictorii”: pe de o parte „niciodată schimburile şi dialogul nu au fost aşa de valorizate” încât să constituie „caracteristicile cele mai preţioase ale societăţii moderne”; pe de altă parte „niciodată întrebările esenţiale, cele pe care toţi oamenii le împărtăşesc cu privire la sensul vieţii, la valorile care sunt la baza comportamentelor noastre, la problema despre Dumnezeu - despre absenţa lui pentru unii, despre prezenţa lui pentru alţii - nu au fost aşa de puţin împărtăşite şi dezbătute printre cei care cred şi cei care nu cred”. Alegerea pentru demararea proiectului a căzut asupra Parisului, „loc simbol al iluminismului”, însă lansarea iniţiativei a avut o oarecare avanpremieră pe 12 februarie la Universitatea din Bologna, Alma mater a tuturor ateneelor din Europa. Cu acea ocazie, preşedintele Consiliului Pontifical al Culturii, cardinalul Gianfranco Ravasi, a afirmat: „În cadrul Curţii neamurilor, deocamdată, subliniez deocamdată, ne-am gândit să excludem pe unii: în mod substanţial pe cei prea puţin atei. Totuşi ar trebui să intrăm şi aici, în ceea ce este orizontul superficialităţii, imoralităţii, indiferenţei, al caracterului evident, al locului comun, al stereotipului, al secularismului banal şi devoţional, incolor şi insipid”.

Trei colocvii în trei locuri simbolice. Cele trei colocvii din Paris, promovate de dicasterul vatican şi de Institut Catholique, se desfăşoară cu prezenţa cardinalului Gianfranco Ravasi în trei locuri simbol ale spaţiului laic şi au loc cu participarea unor semnificativi exponenţi ai culturii. Se începe joi, după amiază, 24 martie la UNESCO, fiind prezentă directoarea generală Irina Bokova (Bulgaria), „pentru că acest dialog este în mod fundamental o problemă culturală şi este internaţională”. La întâlnire intervin, printre alţii, Giuliano Amato, fost preşedinte al Consiliului de Miniştri italian; Jean Vanier, fondator al L’Arche; părintele Laurent Mazas, director executiv al „Curţii Neamurilor”, şi François Bousquet, vice-rector al Institut Catholique. Vineri dimineaţă 25 martie colocviul este găzduit de Universitatea “Sorbona”, „pentru că acest dialog trebuie să fie favorizat” de „aporturile dezbaterii universitare şi ale ştiinţelor”. Printre vorbitori Patrick Gerard, rector al Academiei şi cancelar al universităţilor din Paris, filozoful Jean-Luc Marion ( de la Academia Franceză), şi psihanalista Julia Kristeva. Vineri după amiază are loc întâlnirea la Institutul Franţei, „pentru că sunt interesate toate domeniile ştiinţei şi disciplinele reprezentate în cele cinci Academii care constituie Institutul”. Sesiunea se desfăşăoară pe trei teme: economie, etică şi finanţe; drept şi multiplicitatea referinţelor culturale; artă, cult şi cultură. Intervin, printre alţii, cancelarul Institutului, Gabriel de Broglie, şi Rémi Brague, membru al Academiei de Ştiinţe Morale şi Politice. Seara se ţine la Colegiul Bernardinilor o masă rotundă conclusivă la care iau parte exponenţi din lumea politicii, culturii, mass-media şi întreprinderii.

Tinerii şi Papa. Tot vineri seară pe esplanada catedralei Notre-Dame se desfăşoară şi un moment de sărbătoare dedicat în mod deosebit tinerilor, cu muzică, film, coregrafii, jocuri de lumini. Participanţii sunt primiţi de cardinalul André Vingt-Trois, arhiepiscop de Paris. Prin intermediul unui mega-ecran situat pe esplanadă Papa transmite un discurs în videoconferinţă despre sensul şi obiectivele iniţiativei şi lansează mesajul său către tinerii prezenţi în „curtea” de la Notre-Dame. Catedrala rămâne în mod excepţional deschisă pentru cei care doresc să se roage împreună cu comunitatea din Taizé. După Paris, alte oraşe vor primi manifestări ale „Curţii Neamurilor”. Între acestea Florenţa, Tirana, Stockholm, Praga, Berlin, Quebec, Moscova, Chicago şi Washington.