Libia. Oroarea unui genocid: furia tinerilor fără speranţă

(RV - 24 februarie 2011) Bilanţul oficial al guvernului, după 9 zile de confruntări, vorbeşte de 300 de morţi. O mie, potrivit surselor locale concordate. 10.000 pentru Tv al-Arabiya, care citează un exponent libian al Curţii penale internaţionale. În timp ce numărul răniţilor ar fi de 50.000. Acestea sunt cifrele controversate şi provizorii ale dramei ce se consumă în Libia.
Cresc presiunile internaţionale asupra regimului dar Muammar Gheddafi nu cedează şi ordonă chiar bombardarea moscheii Al- Zawiyah, ca să-i elimine pe manifestanţi.

„În niciuna dintre crizele umanitare şi din conflictele trăite în ultimii 20 de ani”, comentează preotul Vittorio Nozza, directorul Organizaţiei Caritas Italia, “nu am asistat la o violenţă atât de vastă”.

„Chiar surpriza ţărilor occidentale - continuă Nozza - faţă de evoluţia rapidă a acestor crize, este semnalul unei preocupări difuze pe care o împărtăşim şi pentru care cerem cea mai mare atenţie”.

Revolta din Nordul Africii nu poate fi explicată numai prin factorul sărăciei cât mai degrabă cu cel al libertăţii negate. „Când un popor este oprimat prea mult timp de un regim care nu respectă drepturile omului - explică preşedintele episcopatului italian, cardinalul Angelo Bagnasco, arhiepiscop de Genova, mai devreme sau mai târziu explodează”.

Aici serviciul audio: