2011-02-23 18:07:15

Benedict al XVI-lea la audienţa generală. Sf. Robert Belarmin: nu este posibilă reforma Bisericii fără reforma noastră personală şi convertirea inimii


(RV - 23 februarie 2011) Un semn distinctiv al spiritualităţii Sfântului Robert Belarmin este percepţia vie şi personală a bunătăţii imense a lui Dumnezeu. Sfântul Robert Belarmin spunea: ”Dacă ai înţelepciune, înţelegi că eşti creat pentru slava lui Dumnezeu şi pentru mântuirea ta veşnică. Acesta este scopul tău, acesta este centrul sufletului tău, aceasta este comoara inimii tale.
La audienţa generală de miercuri în Aula Paul al XVI-lea din Vatican, papa Benedict al VI-lea a ţinut o cateheză despre Sfântul Robert Belarmin, preot iezuit, episcop, cardinal şi învăţător al Bisericii, Italia, anii vieţii 1542-1621. Imediat după Conciliul din Trento, a căutat să întărească identitatea Bisericii Catolice în raport cu Reforma Protestantă. La terminarea audienţei, Pontiful a binecuvântat „Flacăra Benedictină a Păcii”, care din oraşul italian Norcia, locul natal al Sfântului Benedict va pleca zilele viitoare în Anglia ca semn de reconciliere şi solidaritate între naţiuni.

Păstor de suflete, om de conducere şi model de rugăciune: Benedict al XVI-lea a prezentat trăsăturile fundamentale ale figurii Sfântului Robert Belarmin, care prin scrierile sale de teologie şi spiritualitate a desfăşurat un rol important în Biserica de după Conciliul din Trento pentru a răspunde Reformei protestante, născută dintr-o „gravă criză politică şi religioasă”
• El evită orice abordare polemică şi agresivă faţă de ideile Reformei, dar folosind argumentele raţiunii şi ale Tradiţiei Bisericii, ilustrează în mod clar şi eficient doctrina catolică.

Membru a numeroase Congregaţii romane, cardinalul iezuit a avut şi însărcinări diplomatice, şi cu toate acestea, a observat Pontiful, funcţiile exigente de conducere „nu l-au împiedecat să tindă zilnic spre sfinţenie”. Papa Benedict a pus astfel accentul pe angajarea sa în predicarea Evangheliei:
• Predica şi catehezele sale prezintă acelaşi caracter de esenţialitate pe care îl deprinsese din educaţia ignaţiană, menită în întregime să concentreze puterile sufletului asupra Domnului Isus cunoscut, iubit şi imitat cu intensitate.

În scrierile sale, a observat papa Benedict, remarcă în mod clar „primatul pe care el îl acordă învăţăturii Domnului”. Sfântul Belarmin a fost deci un model de rugăciune, „o rugăciune care ascultă cuvântul Domnului”, care „nu se închide în sine, dar este bucuroasă să se abandoneze lui Dumnezeu”:
• Un semn distinctiv al spiritualităţii lui Robert Belarmin este percepţia vie şi personală a bunătăţii imense a lui Dumnezeu, pentru care Sfântul nostru se simţea cu adevărat fiul iubit de el şi era izvor de mare bucurie reculegerea, cu seninătate şi simplitate, în rugăciune, în contemplarea lui Dumnezeu.

Format la spiritualitatea Sântului Ignaţiu de Loyola, a mai adăugat, Belarmin prezintă ca normă sigură pentru a trăi bine şi muri bine „meditarea deasă şi cu seriozitate că vom trebui să dăm socoteală lui Dumnezeu de faptele proprii” şi căutarea „de a nu strânge bogăţii pe acest pământ, da a trăi simplu şi cu dragoste adunând bunuri pentru Cer”. Cardinalul Belarmin cheamă apoi cu tărie clerul şi credincioşii la o reformă personală a vieţii:
• Belarmin învaţă cu multă claritate şi cu exemplul vieţii că nu poate exista adevărată reformă a Bisericii dacă mai întâi nu are lor reforma noastră personală şi convertirea inimii noastre.

Evenimente prospere sau potrivnice, bogăţii şi sărăcie”, a spus Papa cu referinţă la o scriere a Sfântului iezuit, „înţeleptul nu trebuie nici să le caute, nici să fugă de ele pentru el însuşi. Dar sunt bune şi de dorit doar dacă ele contribuie la slava lui Dumnezeu”:
• Nu sunt cuvinte depăşite, ci de meditat îndelung pentru a ne orienta drumul pe acest pământ. Ne amintesc că scopul vieţii noastre este Domnul, Dumnezeul care s-a revelat în Isus Cristos, în care el continuă să ne cheme şi să ne promită comuniunea cu el.

Aceste cuvinte, a adăugat, ne amintesc „importanţa încrederii în Domnul, de a ne cheltui într-o viaţă fidelă Evanghelie, de a accepta şi lumina cu credinţa şi cu rugăciunea orice împrejurare şi orice faptă a vieţii, îndreptaţi mereu spre unirea cu el”.

În momentul saluturilor în limba italiană, Papa a adresat un cordial bun venit delegaţiilor reunite din Norcia şi Cassino, care au purtat „Flacăra Benedictină a Păcii”. Flacăra, binecuvântată de Papa, va pleca pe 1 martie spre Londra pentru o celebrare ecumenică:
• Dragi prieteni, în timp ce vă mulţumesc pentru vizita de azi, doresc ca tradiţionala iniţiativă să contribuie la reînsufleţirea luminii credinţei, în special în Europa şi să fie purtătoare de concordie şi de reconciliere.

Ca de obicei, la terminarea audienţei generale, s-a cântat rugăciunea Tatăl nostru în limba latină, intonată de Pontif şi continuată împreună cu credincioşii, aceştia putând urmări textul scris pe verso biletelor de intrare. În final Papa a invocat binecuvântarea sa apostolică, extinzând-o bucuros la toţi cei care pe calea undelor o primesc în spirit de credinţă.

Aici serviciul audio: RealAudioMP3








All the contents on this site are copyrighted ©.