Papa la rugăciunea „Angelus”: cazul pietos al copiilor rom morţi în baraca lor impune
să ne întrebăm dacă o societate mai solidară şi fraternă, nu are fi putut evita atare
fapt tragic
(RV - 13 februarie 2011) O societate mai solidară şi fraternă, prin urmare mai
creştină ar fi putut evita moartea tragică a copiilor rom întâmplată săptămâna
trecută în periferia Romei. A spus papa Benedict al XVI-lea duminică înainte de
recitarea rugăciunii „Angelus - Îngerul Domnului” cu mii de credincioşi reuniţi
la amiază în Piaţa Sfântul Petru. Benedict al XVI-lea, comentând evanghelia Liturghiei
duminicale despre Isus care în „Cuvântarea de pe munte” spune că nu a venit să desfiinţeze
legea ci ca să o desăvârşească, a amintit că noi „prin credinţa în Cristos putem să
ne deschidem la lucrarea Duhului Sfânt care ne face capabili să trăim iubirea divină”.
„De aceea - a adăugat Pontiful - orice poruncă devine adevărată ca cerinţă de iubire,
şi toate se reunesc într-o unică poruncă: iubeşte-l pe Dumnezeu din toată inima şi
iubeşte-l pe aproapele ca pe tine însuţi”. „Plinătatea legii este dragostea”, spune
Sfântul Paul în Scrisoarea către Romani.
Dar să ascultăm în întregime alocuţiunea
papei Benedict al XVI-lea ţinută la întâlnirea pentru rugăciunea Îngerul Domnului
duminică 13 februarie: • Iubiţi fraţi şi surori, în Liturghia acestei duminici
continuă lectura aşa-zisei „Cuvântarea de pe munte” a lui Isus, care ocupă capitolele
5, 6 şi 7 din Evanghelia după Matei. „După „Fericirile”, care sunt programul său de
viaţă, Isus proclamă noua Lege, Torah sa, cum o numesc fraţii noştri evrei. Într-adevăr,
Mesia, la venirea sa, trebuia să poarte şi revelaţia definitivă a Legii, şi este tocmai
ceea ce Isus declară: "Să nu credeţi că am venit să desfiinţez Legea sau Profeţii.
Nu am venit să desfiinţez, ci să desăvârşesc”. Şi, adresându-se ucenicilor săi, adaugă:
„Dacă dreptatea voastră nu va întrece pe cea a cărturarilor şi a fariseilor, nu veţi
intra în împărăţia cerurilor” (Mt 5,17.20).
Dar în ce consistă această
„plinătate” a legii lui Cristos, şi această „dreptate” superioară pe care el o cere? •Isus explică aceasta printr-o serie de antiteze dintre poruncile
vechi şi modul său de a le repropune. De fiecare dată începe: „Aţi
auzit că s-a zis celor din vechime…” şi apoi afirmă: „Eu
însă vă spun…”. De exemplu: „Aţi auzit că s-a zis celor din vechime:
«Să nu ucizi», iar dacă cineva va ucide, va fi tras la judecată” (Mt
5,21-22). Şi aşa de şase ori.
Acest mod de a vorbi trezea
mare impresie în oameni, care rămâneau înspăimântaţi, deoarece acel „eu vă spun” echivala
cu a revendica pentru sine aceiaşi autoritate a lui Dumnezeu, izvorul Legii. •
Noutatea lui Isus consistă în mod esenţial în faptul că el însuşi „umple”
poruncile cu iubirea lui Dumnezeu, cu forţa Duhului Sfânt care locuieşte în
el. Şi noi, prin credinţa în Cristos, putem să ne deschidem acţiunii Duhului Sfânt,
care ne face capabili să trăim iubirea divină. De aceea fiecare poruncă devine adevărată
ca cerinţă de iubire, şi toate se reunesc într-o singură poruncă: iubeşte-l pe Dumnezeu
din toată inima şi iubeşte-lpe aproapele ca pe tine însuţi.
„Plinătatea
Legii este dragostea” scrie Sfântul Paul (Rom 13,10). • În faţa acestei
exigenţe, de exemplu, cazul pietos al celor patru copii rom, morţi săptămâna trecută
la periferia acestui oraş, în baraca lor arsă, impune să ne întrebăm dacă o societate
mai solidară şi fraternă, mai coerentă în iubire, adică mai creştină,
nu are fi putut evita atare fapt tragic. Şi această întrebare este valabilă pentru
atâtea alte evenimente dureroase, mai mult sau mai puţin cunoscute, care se întâmplă
zilnic în oraşele şi satele noastre.
Dragi prieteni, poate nu este întâmplător
faptul că prima mare predică a lui Isus se cheamă „Cuvântarea de pe munte”! Moise
s-a suit pe muntele Sinai pentru a primi Legea lui Dumnezeu şi a o purta Poporului
ales. • Isus este Fiul însuşi al lui Dumnezeu care a coborât din Cer
pentru a ne purta la Cer, la înălţimea lui Dumnezeu, pe calea iubirii.
Mai mult, el însuşi este această cale: nu trebuie să facem altceva decât să-l
urmăm pentru a pune în practică voinţa lui Dumnezeu şi intra în Împărăţia sa, în viaţa
veşnică.
O singură creatură a ajuns deja pe vârful muntelui: Fecioara
Maria. Datorită unirii cu Isus, dreptatea sa a fost desăvârşită: pentru aceasta o
invocăm „Speculum iustitiae - Oglinda dreptăţii”.
Să ne încredinţăm ei, pentru ca să călăuzească şi paşii noştri în fidelitate faţă
de Legea lui Cristos.
Iată, stimaţi ascultători şi binecuvântarea apostolică
invocată de Papa duminică 13 februarie, la întâlnirea cu credincioşii, romani şi pelerini,
reuniţi la amiază în Piaţa Sfântul Petru pentru rugăciunea „Angelus”, binecuvântare
pe care o extinde bucuros pe această cale la toţi cei dispuşi lăuntric să o primească
în spirit de credinţă.