Franţa. Cardinalul Jean-Pierre Ricard: în apărarea embrionului nu se admit derogări
(RV - 6 februarie 2011) Protejând în mod necondiţionat fiinţa vulnerabilă prin
excelenţă, embrionul uman, legea ar răspunde pe deplin la aşteptările marii
majorităţi a cetăţenilor, care vor ca „Statul să fie în măsură să-i
tuteleze pe toţi, în special pe cei mai slabi, împotriva derivelor mercantiliste,
experimentelor şi practicilor care trădează principiul de integritate a corpului uman”.
Se încheie cu această speranţă, editorialul arhiepiscopului de Bordeaux, cardinalul
Jean-Pierre Ricard, care în ziarul diecezei, „L’Aquitanie”, se opreşte asupra articolelor
23 şi 24 (privind cercetarea asupra embrionului uman) ale proiectului de lege asupra
bioeticii actualmente în discuţia la Adunarea naţională franceză. Asupra argumentului
- relatează L’Osservatore Romano - episcopii au intervenit recent cu o notă, consemnată
deputaţilor în care ilustrează propunerile, în apărarea demnităţii umane.
Potrivit
cardinalului Ricard, măsura legislativă conţine o contradicţie. Pe de o parte menţine
interdicţia cercetării asupra embrionului umane şi celulelor stem ale embrionului
uman, pe de alta stabileşte o derogare în favoarea cercetării ştiinţifice. În anumite
condiţii - scrie - embrionii supranumerari vor putea fi utilizaţi şi distruşi. În
2004, cu ocazia prime reexaminări a legii asupra bioeticii, cercetarea asupra embrionului
fusese autorizată pentru o perioadă limită de 5 ani. Acest regim derogatoriu a demarat
de fapt pe 6 februarie 2006 (expiră deci azi), cu auspiciile ca legislatorul, în anii
succesivi, să fi înfruntat în termenii prevăzuţi chestiunea. În schimb, amânările
continue au dus la expirarea derogării. „Actualul proiect de lege - afirmă cardinalul
- face permanentă această derogare. Dar nu se vede pentru ce aici etica ar trebui
să se dea de o parte în faţa unor presupuse progrese al cercetării ştiinţifice. Ea
nu autorizează tot. Nu autorizează de exemplu comercializarea corpului uman. Şi această
interdicţie nu admite derogări”. Arhiepiscopul de Bordeaux aminteşte că măsura legislativă
pune, drept condiţie pentru folosirea embrionului pentru cercetare, imposibilitatea
de a conduce o cercetare similară fără a recurge, întocmai la celule stem al embrionului
sau pe embrioni.
„Dar descoperirile ştiinţifice asupra celulelor stem adulte
nu deschid strada spre o metodă alternativă?”, se întreabă prelatul, care critică
apoi distincţiile dintre „pre-embrion” şi „embrion uman”, şi între embrioni congelaţi
obiect al unui proiect al părinţilor şi cei străini de atare proiect. Nici o frontieră
- repetă, embrionul este mereu, pe deplin, o fiinţă umană. Adunarea naţională va
începe discuţia proiectului de lege pe 8 februarie. Se anunţă o dezbatere lungă şi
aprinsă: 117, amendamentele adoptate de comisia însărcinată să examineze măsura legislativă,
care înfruntă teme deosebit de delicate precum donarea de organe, diagnosticul prenatal
şi înainte de implantare , asistenţa medicală acordată procreaţiei. Între dispoziţiile
cel mai contrastate figurează cele asupra anonimatului în donarea de gameţi şi asupra
donării de ovocite din partea unor femei care nu au avut niciodată copii.