Papa către noul ambasador al Austriei: o casă comună în Europa posibilă doar dacă întemeiată pe rădăcinile creştine

(RV - 3 februarie 2011) Rădăcinile creştine ale Casei comune europene, relaţiile dintre Stat şi religie şi apărarea familiei şi căsătoriei tradiţionale dintre un bărbat şi o femeie. Acestea sunt temele abordate de Benedict al XVI-lea în discursul rostit joi dimineaţă la primirea noului ambasador al Austriei pe lângă Sfântul Scaun, domnul Alfons M. Kloss, cu ocazia prezentării Scrisorilor de acreditare. Sfântul Părinte a exprimat totodată satisfacţie pentru angajarea guvernului austriac în instituţiile europene în legătură cu apărarea Crucifixului şi promovarea rezoluţiei pentru libertatea religioasă.

Construirea unei case comune europene poate avea succes numai dacă se bazează pe creştinism şi pe valorile Evangheliei. Discursul lui Benedict al XVI-lea către noul ambasador al Austriei pe lângă Sfântul Scaun, Alfons M. Kloss, oferă o analiză a complexului scenariu european în care ţările sunt chemate să redescopere rădăcinile creştine pentru a urmări realizarea binelui comun. Mai mult decât o cultură creştină - a explicat Pontiful - valorează credinţa trăită în Cristos şi iubirea faţă de aproapele care se bazează pe cuvântul şi viaţa în Cristos precum şi pe exemplul sfinţilor. Şi tocmai în acest sens Sfântul Părinte îndeamnă la a îndrepta privirea asupra exemplului oferit de patru mari martori ai credinţei, austrieci, beatificaţi recent: Franz Jägerstätter, sora Restituta Kafka, Ladislaus Batthyány-Strattmann şi Carol de Austria. O Austrie - a amintit Pontiful - dintotdeauna aproape de succesorul lui Petru. O ţară care în cultura sa, în istoria sa şi nu în ultimul rând în viaţa sa cotidiană a arătat mereu o profundă credinţă catolică, cum mărturisesc miile de credincioşi care au participat la vizita pastorală şi la pelerinajul de la sanctuarul Mariazell în urmă cu patru ani.

Papa a pus apoi accentul pe îndelungata tradiţie austriacă în materie de coexistenţă între culturi şi religii pentru a introduce chestiunea multelor fricţiuni care au afectat raportul dintre Stat şi religie în diferite ţări ale Bătrânului Continent. Pe de o parte - observă Papa - autorităţile politice caută să excludă religia din sfera publică şi pe de alta vor să secularizeze mesajul Evangheliei adaptându-l la cultura actuală. Din acest motiv Benedict al XVI-lea a exprimat aprecierea sa pentru angajarea guvernului austriac în sediile competente europene în legătură cu apărarea Crucifixului şi promovarea rezoluţiei asupra libertăţii religioase. Recunoaşterea libertăţii religioase permite Bisericii să-şi desfăşoare activităţile sale specifice în avantajul comunităţii: de la educaţie la serviciile caritative. Un alt aspect important - a spus în încheiere papa Benedict la primirea noului ambasador al Austriei pe lângă Sfântul Scaun - este o politică ponderată a familiei care reprezintă unul din principiile fundamentale ale vieţii umane şi ordinei sociale. Familia este definită drept şcoală de umanitate care se întemeiază pe iubirea reciprocă, loialitate şi cooperare. Pontiful a cerut apoi un efort special pentru tutelarea căsătoriei dintre bărbat şi femeie şi viaţa pa cale de a se naşte.

Aici serviciul audio: