"Conciliul Vatican II, busola Celui de-al Treilea Mileniu". Ştirile nu trebuie să uimească ci să informeze

(RV - 25 ianuarie 2011) Avantajele oferite de mass-media în vestirea Evangheliei sunt astăzi lucru cunoscut pentru Biserica din orice parte a lumii. Dar asupra lor a fost proiectată o lumină nouă deja cu 50 de ani în urmă, de episcopii din toată lumea reuniţi în bazilica Sfântul Petru pentru lucrările Conciliului Vatican II. În rubrica săptămânală „Conciliul Vatican II, busola Celui de-al Treilea Mileniu”, părintele iezuit Dariusz Kowalczyk, profesor de Teologie dogmatică la Universitatea Pontificală Gregoriana din Roma, vrea să ofere o „relectură” a documentelor Conciliului pentru a discerne spiritul autentic al adunării şi textele în care acesta apare mai evident. Astăzi, după ce cu o zi înainte de fost publicat Mesajul lui Benedict al XVI-lea pentru Ziua Mondială a Comunicaţiilor Sociale 2011, o reflecţie a Conciliului despre poziţia Bisericii în privinţa mijloacelor de comunicare socială, cu precizarea că din multele zile stabilite ulterior pentru diferite domenii, doar Ziua Mondială a Comunicaţiilor Sociale a fost stabilită de părinţii Conciliului, şi anume în documentul „Inter Mirifica”, publicat pe 4 decembrie 1963.
• Regizorul italian Federico Fellini ar fi spus o dată că atunci când a luat naştere cinematografia, Biserica a considerat invenţia ca o lucrare a Satanei, iar când în sfârşit Biserica a descoperit că arta cinematografică ar putea fi un lucru bun, aceasta se transformase deja într-o lucrare a Satanei .
Conciliul, însă, nu a făcut această greşeală, şi în decretul "Inter Mirifica" despre mijloacele de comunicare socială afirmă: "Biserica recunoaşte că aceste instrumente dacă sunt folosite corect, oferă mari beneficii omenirii [...]. Dar ea, de asemenea, ştie că omul le poate folosi împotriva planurilor Creatorului şi poate să le întoarcă în dauna sa" (n. 2).
Conciliul subliniază necesitatea unei conştiinţe drepte în utilizarea mass-media, în special cu referire la două aspecte deosebit de controversate. Primul priveşte căutarea şi difuzarea de ştiri. Informaţia ar trebui să fie nu doar conformă adevărului faptelor, ci ar trebui să respecte, de asemenea, drepturile şi demnitatea omului. Astăzi, când pentru a atrage atenţia opiniei publice se caută în special ştiri senzaţionale, merită să ne amintim declaraţia Vaticanului II, că „nu orice cunoştinţă este bună, "în timp ce dragostea este constructivă" (n. 5). Aceasta, desigur, nu înseamnă că mass-media ar trebui să nu mai exercite controlul social.
A doua problemă "priveşte relaţiile dintre drepturile artei [...] şi normele legii morale" (n. 6). Decretul "Inter Mirifica", spune că supremaţia ordinii morale obiective este superioară în raport cu toate cele mai diferite forme de activitate umană, inclusiv arta. Nu este adevărat că celor care se dedică artei ar trebui să li se „permită mai mult". Făcând abstracţie de dimensiunea etică se pot crea numai aşa-numite instalaţii care, lipsite de o adevărată profunzime, se mărginesc doar să provoace.
Postulatul Conciliului că - pentru a putea aborda chestiunile menţionate mai sus - trebuie să fie formaţi "preoţi, călugări şi laici, care să ştie cum să folosească cu competenţa necesară" profesională şi morală mijloacele de comunicare, este astăzi mai urgent ca niciodată.

Aici serviciul audio: