Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creştinilor: a sosit vremea "unei reînnoite responsabilităţi ecumenice", afirmă cardinalul Kurt Koch

(RV - 18 ianuarie 2011) Misiunea dificilă dar plină de entuziasm a unităţii tuturor ucenicilor lui Cristos însufleţeşte Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creştinilor, în program de la 18 până la 25 ianuarie are ca temă anul acesta un verset din Faptele Apostolilor „Uniţi în învăţătura apostolilor, în comuniunea fraternă, la frângerea pâinii şi în rugăciune” (2,42). Cum a amintit Benedict al XVI-lea duminica trecută la întâlnirea pentru rugăciunea „Angelus”, „este fundamental ca creştinii, deşi fiind răspândiţi în toată lumea şi, de aceea, diferiţi prin culturi şi tradiţii, să fie una”. Într-un articol publicat de cotidianul L’Osservatore Romano, cardinalul Kurt Koch, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor subliniază că a sosit vremea unei reînnoite responsabilităţi ecumenice”.

„Speranţa ecumenică - observă cardinalul elveţian - este alimentată mai presus de toarte de convingerea că mişcarea ecumenică este opera grandioasă a Duhului Sfânt”. „Am fi persoane de puţină credinţă - adaugă - dacă nu am crede că Duhul va duce la împlinire ceea ce a început”. Cardinalul Koch subliniază că mărturia creştină este „nota dominantă a ecumenismului” pentru ca melodia care uneşte ecumenismul şi misiunea să fie armonioasă şi simfonică. Vocea creştină este credibilă dacă creştinii sunt uniţi în „a da mărturie despre frumuseţea Evangheliei”. Iar martorii cei mai credibili - explică - sunt fără îndoială „martirii care şi-au dat viaţa în apărarea Evangheliei”. Astăzi religia creştină este cea mai persecutată. Numai în 2008, aminteşte, din cei peste 2 miliarde de creştini în lume, 230 de milioane au fost victimele unor discriminări, samavolnicii, ostilităţi şi chiar adevărate persecuţii. 80% dintre persoanele persecutate sunt creştini. Acest bilanţ uluitor reprezintă „o m are provocare pentru toate Bisericile, chemate să fie realmente solidare”. Amintirea în rugăciune a creştinilor persecutaţi poate aprofunda responsabilitatea noastră ecumenică, transformând-i într-un „ecumenism al martirilor”. Trebuie să trăim în speranţa că sângele martirilor din timpul nostru va deveni într-o zi sămânţă de unitate deplină a Trupului Tainic al lui Cristos”. Trebuie să mărturisim această speranţă în mod credibil prin ajutorul concret dat creştinilor persecutaţi, denunţând public situaţiile de prigoană şi angajându-ne împreună în favoarea respectării libertăţii de religie şi a demnităţii omului”.
 
Aici serviciul audio: