Libertatea religioasă, cale pentru pace. Discursul Papei către Corpul Diplomatic: comentariul domnului Bogdan Tătaru-Cazaban, ambasadorul României la Sfântul Scaun

(RV - 11 ianuarie 2011) A suscitat o vastă dezbatere intensul discurs al Papei rostit luni 10 ianuarie în prezenţa Corpului Diplomatic acreditat pe lângă Sfântul Scaun cu ocazia întâlnirii din Vatican pentru tradiţionale urări de la începutul anului. Benedict al XVI-lea a reafirmat cu forţă că pacea autentică trece prin respectarea dreptului la libertatea religioasă în toată extensiunea sa. „Adresez fiecăruia dintre voi saluturi şi urări cordiale, în special celor care sunt aici pentru prima dată” a spus Pontiful la începutul discursului către ambasadorii celor 178 de ţări cu care Sfântul Scaun întreţine actualmente relaţii diplomatice.

Pentru prima dată s-a aflat la asemenea eveniment şi domnul Bogdan Tătaru-Cazaban, ambasadorul Românei pe lângă Sfântul Scaun, care în urmă cu doar câteva luni, pe 21 octombrie 2010, a prezentat în Vatican papei Benedict al XVI-lea scrisorile de acreditare.

Solicitat de redacţia Programului Român RV să propună un comentariu pe marginea discursului pronuntat de Papa la primirea Corpului Diplomatic, noul ambasador al ţării noastre la Vatican a răspuns cu deosebită amabilitate.

Să-l ascultăm:
• Bogdan Tătaru-Cazaban: În discursul adresat corpului diplomatic, cu prilejul tradiţionalelor urări de an nou, Sanctitatea sa Papa Benedict XVI a formulat o serie de principii care fundamentează prezenţa şi acţiunea Sfântului Scaun în planul relaţiilor internaţionale. Cred ca este important să reamintim ascultătorilor noştri aceste principii: dimensiunea religioasă este o dimensiune ireductibilă a fiinţei umane; libertatea religioasă este dreptul fundamental, pentru că reflectă această dimensiune, devenind astfel calea privilegiată pentru construirea şi menţinerea păcii; credinţa în Dumnezeu conduce spre iubire şi fraternitate umană, şi nu spre ură şi divizare; nu poate fi acceptată o „scară a gravităţii intoleranţei faţă de religii”, în care discriminarea creştinilor să fie privită ca fiind mai puţin gravă decât alt tip de discriminare religioasă.

Pe baza acestor principii, Sanctitatea sa a lansat o pledoarie intensă pentru acţiuni concrete, convergente, solidare ale comunităţii internaţionale în vederea promovării şi respectării libertăţii religioase pentru membrii tuturor comunităţilor religioase. O atenţie specială a fost acordată creştinilor din Orientul Mijociu, grav încercaţi în urma atentatelor succesive de la sfârşitul anului, trecând în prezent prin momente dramatice şi suferinţe teribile, care solicită responsabilitatea noastră. În acest context, apelul Sanctităţii sale dobândeşte o urgenţă cu atât mai acută şi mai profundă! Este important să subliniem totodată rolul care revine dialogului interreligios în stimularea, încurajarea promovării libertăţii religioase şi asigurarea drepturilor egale pentru creştini acolo unde ei sunt minoritari, dar rezidenţi de secole, cetăţeni fideli ţărilor lor.

Dacă în Orient libertatea religioasă este ameninţată de violenţe, de extremism şi intoleranţă motivată religios, în mod abuziv, discursul Papei subliniază existenţa în Occident a altor tipuri de afectare a libertăţii religioase: marginalizarea religiei din sfera publică, tendinţa de a elimina din spaţiul public simbolurile religioase, promovarea prin sistemele de educaţie a opiniilor în mod explicit contrare credinţei. În privinţa simbolurilor religioase, Sanctitatea sa a mulţumit autorităţilor din ţările care (iar aici menţionez că şi România face parte dintre acestea!) s-au alăturat pledoariei Italiei în favoarea prezenţei crucifixului în şcoli şi, în general, a simbolurilor religioase în spaţiul public. România şi-a exprimat şi în acest fel fidelitatea faţă de valorile constitutive ale identităţii europene şi convingerea că prezenţa liberă a religiilor în societate contribuie la construirea coresponsabilă a binelui comun.

Aici servicul audio, ambasador:

Aici serviciul complet audio:

RV/ A.Lucaci