Europa ştiinţei şi a tehnologiei să fie şi o Europă deschisă către Dumnezeu! - Episcopul Romei la Sfânta Liturghie din Plaza del Obradoiro

(RV – 6 noiembrie 2010) La Sfânta Liturghie celebrată după-amiză în piaţa „del Obradoiro” („a Laboratorului”) Benedict al XVI-lea a continuat reflecţia asupra temei pelerinajului ca o căutare a credinţei în Cristos cel Înviat transmisă în mod fidel de către apostoli, precum Sfântul Iacob cel Mare venerat la Compostela din timpuri străvechi.

În omilia ţinută în limba galiciană, Sfântul Părinte a mulţumit pentru prezenţa lor Alteţelor Regale, principii de Asturia, parlamentarilor europeni şi membrii inter-grupului „Drum spre Santiago”, ca şi autorităţilor naţionale, regionale şi locale.
Papa s-a adresat în mod emoţionant pelerinilor, constructori ai autenticului spirit legat de Sfântul Iacob, fără de care s-ar înţelege puţin sau nimic din tot ceea ce se petrece la Santiago de Compostela:
• „Cu mare forţă, apostolii dădeau mărturie despre învierea lui Isus Cristos. La baza a ceea ce a fost şi continuă să fie creştinismul nu se află o iniţiativă sau un proiect uman, ci Dumnezeu care-l declară pe Isus drept şi sfânt în faţa sentinţei tribunalului uman care-l condamnă ca blasfemator şi subversiv. Dumnezeu care l-a smuls pe Isus Cristos de la moarte; Dumnezeu care va face dreptate tuturor acelora care sunt pe nedrept umiliţi de istorie.

Punând în lumină viaţa de slujire a lui Cristos, Benedict al XVI-lea a amintit că pentru discipolii care vor să-l urmeze şi să-l imite pe Cristos, a sluji aproapelui nu este o simplă alegere ci reprezintă o parte esenţială a propriei existenţe:
• „O slujire care nu se măsoară pe baza criteriilor lumeşti ale imediatului, ale materialului şi ale aparenţei, ci o slujire care face să fie actuală iubirea lui Dumnezeu faţă de toţi oamenii consideraţi în totalitatea dimensiunilor lor, o slujire care dă mărturie despre Dumnezeu chiar şi prin gesturile cele mai simple.

Vorbind despre acest mod de a se relaţiona în cadrul comunităţii, Episcopul Romei a amintit că Isus se adresează şi conducătorilor de popoare pentru că – a spus – acolo unde nu există implicare în favoarea celuilalt – apar forme de abuz de putere şi de exploatare care nu lasă spaţiu unei autentice promovări umane integrale”.

Benedict al XVI-lea nu a ezitat să atragă atenţia asupra convingerii că Dumnezeu este antagonistul omului, convingere pe care Papa a numit-o „o tragedie” care s-a răspândit mai ales în secolul al XIX-lea:
• „Noi oamenii nu putem trăi în întuneric, fără a vedea lumina soarelui. Şi atunci cum este posibil să i se nege lui Dumnezeu – soarele inteligenţei, forţa voinţei şi busolă a inimii noastre – dreptul de a propune această lumină care risipeşte orice întuneric”.

În final, Succesorul lui Petru a exprimat un emoţionant apel: „Lăsaţi să strig de aici, cu voce tare, slava omului, să avertizez asupra ameninţărilor împotriva demnităţii omului, (privarea de valorile şi de calităţile originale, marginalizarea sau ducerea la moarte a celor mai slabi şi mai săraci. (…) Europa ştiinţei şi a tehnologiei, Europa civilizaţiei şi a culturii, trebuie să fie în acelaşi timp o Europă deschisă către transcendenţă şi fraternitatea cu alte continente, către Dumnezeu viu şi adevărat, pornind de la omul cel viu şi adevărat”.

Aici serviciul audio: