La audienţa generală, apeluri pentru Indonezia şi Benin; salut în limba română; cateheza
dedicată de Papa Sfintei Brigita: Europa să se alimenteze din propriile rădăcini creştine
(RV - 27 octombrie 2010) Solidaritate pentru Indonezia, lovită de o serie
de catastrofe naturale şi pentru Benin, ţară africană devastată de inundaţii. S-a
încheiat cu un dublu apel audienţa generală a lui Benedict al XVI-lea, ţinută miercuri
dimineaţă în Piaţa Sfântul Petru în prezenţa a circa a 30 de mii de persoane, între
care şi un grup din România, salutat în română de Pontif. Papa a dedicat cateheza
sa Sfintei Brigita a Suediei, mare mistică din secolul al 14-lea, co-patroană a Europei
şi exemplu de viaţă conjugală.
O întreită catastrofă - cutremur de pământ,
tsunami, erupţie vulcanică - a lovit inima unei ţări care nu a fost cruţată de nimic
în ultima vreme. Benedict al XVI-lea îşi manifestă apropierea sa faţă de Indonezia
care înregistrează numeroşi morţi după valurile anomale asupra Insulei Sumatra şi
extinde aceleaşi simţăminte la statul african Benin, care se confruntă de câteva săptămâni
cu grave inundaţii: • Rudelor victimelor le exprim condoleanţele mele cele mai
profunde pentru pierderea celor dragi ai lor şi asigur întreaga populaţie indoneziană
de apropierea şi rugăciunea mea. Sunt apoi aproape de iubita populaţie din Benin,
lovită de continue inundaţii, care au lăsat multe persoane fără acoperiş şi în situaţii
precare igienico-sanitare. Asupra victimelor şi a întregii naţiuni invoc binecuvântarea
şi mângâierea Domnului. Cer comunităţii internaţionale să se mobilizeze pentru a furniza
ajutorul necesar şi uşura necazurile celor care suferă din pricina acestor devastaţii.
Cateheza
de mai înainte în italiană şi, pe scurt, în diferite limbi - desfăşurată într-o Piaţă
Sfântul Petru inundată de un luminos soare de toamnă - fusese dedicată de Benedict
al XVI-lea Sfintei Brigita a Suediei şi multor „vieţi” care caracterizează existenţa
sa. Soţie şi apoi văduvă, mistică şi apoi Sfântă, patroană a Europei: Benedict al
XVI-lea a parcurs una câte una, aceste diferite faze, nu atât pentru a evidenţia un
urcuş, de jos spre înalt, cât pentru a demonstra cum o viaţă creştină coerentă, oricare
ar fi vocaţia unei persoane, este întotdeauna aducătoare de sfinţenie.
Născută
în 1303 într-o ţară nordică, cea scandinavă, devenită creştină de 300 de ani, Brigita
- a afirmat Papa - a fost mai întâi soţie şi mamă a opt copii. O căsătorie lungă şi
senină, care a durat 28 de ani şi bazată puternic pe valori preluate din Evanghelie: •
Brigita, condusă spiritual de un călugăr învăţat, care a iniţiat-o în studiu Scripturilor,
a exercitat o influenţă foarte pozitivă asupra propriei familii care, mulţumită prezenţei
sale, a devenit o adevărată „biserică domestică, o biserică familială”. (…) Această
primă perioadă a vieţii Brigitei ne ajută să apreciem ceea ce astăzi am putea numi
o autentică „spiritualitate conjugală”: împreună, soţii pot parcurge un drum de sfinţenie,
susţinuţi de harul Sacramentului Căsătoriei.
Aşa cum „nu puţine ori” se
întâmplă şi azi într-o viaţă conjugală, a constat Pontiful, este soţul Brigitei, Ulf,
cel care a fost ajutat cu sensibilitate şi delicateţe de soţie ca să întreprindă un
parcurs de credinţă: • Poată Spiritul Domnului să suscite şi astăzi sfinţenia
soţilor creştini, pentru a arăta lumii frumuseţea căsătoriei trăite după valorile
Evangheliei: iubirea, tandreţea, ajutorul reciproc, rodnicia
în generarea şi educarea copiilor, deschiderea şi solidaritatea faţă de lume, participarea
la viaţa Bisericii.
Văduvia, care a survenit după 1341, aduce cu sine o
schimbare radicală de viaţă pentru viitoarea Sfântă. Brigita renunţă la căsătorie
şi aprofundează raportul ei lăuntric cu Dumnezeu. Izvorăşte de aici, a descris Benedict
al XVI-lea, acea îndelungă şi felurită experienţă de revelaţii divine, care au avut
în contemplarea Patimii lui Cristos unul din centrele spirituale. Dar Brigita era
conştientă, a spus Papa, că această carismă era în serviciul Bisericii: • Tocmai
din acest motiv, nu puţine din revelaţiile sale erau adresate, în formă de avertismente
chiar severe, credincioşilor din timpul său, inclusiv autorităţilor religioase şi
politice, pentru ca să trăiască în mod coerent viaţa creştină; dar făcea aceasta mereu
cu o atitudine de respect şi de fidelitate faţă de magisteriul Bisericii, în special
faţă de succesorul Apostolului Petru.
Brigita, adeseori în pelerinaj -
în 1371 ajunge şi în Ţara Sfântă - întemeiază un Ordin călugăresc cu două ramuri,
pentru bărbaţi şi pentru femei, sub autoritatea unei „abatese. Un fapt, acesta din
urmă, a precizat Pontiful, ce nu trebuie să uimească: • De fapt, în marea tradiţie
creştină, femeii îi este recunoscută o demnitate proprie, şi - tot după exemplul Mariei,
Regina Apostolilor - un loc propriu în Biserică, care, fără a coincide cu preoţia
ministerială, este la fel de important pentru creşterea spirituală a comunităţii.
În afară de aceasta, colaborarea dintre consacraţi şi consacrate, mereu în respectul
vocaţiei lor specifice, capătă o mare importanţă în lumea de azi.
Pentru
aceste motive, a spus Benedict al XVI-lea în încheierea catehezei, Brigita devine
imediat „o figură eminentă în istoria Europei”: • Declarând-o co-patroană a
Europei, papa Ioan Paul al II-lea a formulat urarea ca Sfânta Brigita - care a trăit
în secolul al 14-lea, când creştinătatea occidentală era rănită încă de sciziune -
să poată mijloci în mod eficace la Dumnezeu, pentru a dobândi harul atât de aşteptat
al deplinei unităţi a tuturor creştinilor. Tocmai pentru această intenţie, care ne
stă atât de mult la inimă, şi pentru ca Europa să ştie mereu a se alimenta din propriile
rădăcini creştine, vrem să ne rugăm, fraţilor şi surorilor, invocând mijlocirea puternică
a Sfintei Brigita a Suediei, ucenică fidelă a lui Dumnezeu şi co-patroană a Europei.
Între
saluturile particulare ale Sfântului Părinte, după terminarea catehezei, şi cel adresat
unui grup de pelerini din România. • Adresez un cordial salut pelerinilor
români. Figura şi mesajul Sfintei Brigita a Suediei, mărturiseşte cum
creştinismul a pătruns profund în viaţa tuturor popoarelor continentului european.
Exemplul şi mijlocirea sa să vă însoţească pe fiecare dintre voi. Vă binecuvântez
din inimă! Lăudat să fie Isus Cristos!
Pontiful a salutat de asemenea,
călugăriţele Brigitine, reunite pentru Capitulul lor general cărora le-a urat ca din
adunarea în curs să „provină propuneri generoase de viaţă evanghelică pentru întregul
institut”.
Adresându-se tinerilor, bolnavilor şi perechilor celor recent căsătoriţi,
Benedict al XVI-lea a amintit că joi se celebrează sărbătoarea Sfinţilor Apostoli
Simon şi Iuda Tadeu şi le-a urat ca mărturia lor glorioasă să-i susţină pe toţi în
a răspunde generos la chemarea Domnului.
Ca de obicei, Papa a încheiat cu intonarea
rugăciunii Tatăl nostru în limba latină după care a invocat peste cei prezenţi binecuvântarea
apostolică pe care o extinde la toţi cei care pe calea undelor o primesc în spirit
de credinţă. Aici serviciul audio: