Mâine se celebrează Ziua Mondială a Misiunilor. Papa: dialog cu toţi pentru a-l purta pe Cristos în inima fiecăruia

(RV - 23 octombrie 2010) „Construirea comuniunii bisericeşti este cheia misiunii”. Acesta este titlul Mesajului papei Benedict al XVI-lea pentru Ziua Mondială a Misiunilor din acest an, care se celebrează în toată lumea duminică 24 octombrie. Reflecţia Sfântului Părinte îi solicită pe creştini să-l facă vizibil pe Isus” într-o societate din ce în ce mai multietnică şi multireligioasă, într-o reţea de relaţii care reafirmă forţa Evangheliei ca „ferment” de libertate şi de pace”.

A fi ai lui Cristos într-o lume care preferă să renunţe la el este cu putinţă numai dacă se are o „credinţă matură”. Papa, în Mesajul său, nu consideră lâncezeala multora care se declară creştini o monedă potrivită ce poate circula în realitatea de azi. Nu se promovează un „umanism nou”, scrie înainte de toate, dacă cine vorbeşte despre Cristos nu s-a alimentat „din rugăciune, din meditarea Cuvântului lui Dumnezeu şi din studiul adevărurilor de credinţă”. Dacă un creştin are această consistenţă - afirma Pontiful vara aceasta - ceea ce va vesti va fi coerent:
• Vestirea senină, clară şi curajoasă a mesajului evanghelic - chiar în momentele de persecuţie - fără a ceda nici fascinaţiei modei, nici celei a violenţei sau impunerii cu forţa; detaşarea de preocupările pentru lucrurile materiale - bani şi îmbrăcăminte - încrezându-se în Providenţa Tatălui; atenţia şi grija în special faţă de cei bolnavi în trup şi în spirit. Acestea (…) sunt caracteristicile activităţii misionare a Bisericii în orice epocă (Sf. Liturghie la Sulomna, Italia, 4 iulie 2010).

„Oamenii din vremea noastră”, aminteşte Benedict al XVI-lea în Mesaj, chiar dacă „nu întotdeauna în mod conştient, cer credincioşilor nu doar ’să le vorbească’ despre Isus, ’ci să-l facă vizibil, să-l arate pe Isus’ în orice colţ al pământului”, mai ales înaintea tinerilor. Aceasta înseamnă, a repetat la întâlnirea pentru rugăciunea Îngerul Domnului din octombrie 2006, că fiecare botezat trebuie să-şi îndeplinească rolul său:
• Misiunea este deci un şantier în care există loc de muncă pentru toţi: pentru cine se angajează să realizeze în propria familie Împărăţia lui Dumnezeu; pentru cine trăieşte cu spirit creştinesc munca profesională; pentru cine se consacră total Domnului; pentru cine îl urmează pe Isus Bunul Păstor în preoţia ministerială a Poporului lui Dumnezeu; pentru cine, în mod specific, pleacă pentru a-l vesti pe Cristos celor care încă nu-l cunosc (Angelus din 22 octombrie 2006).

Fiecare comunitate diecezană şi parohială, se citeşte în Mesajul din acest an, este chemată „la o reînnoire integrală şi la a se deschide tot mai mult spre cooperarea misionară între Biserici, pentru a promova vestirea Evangheliei în inima fiecărei persoane, a fiecărui popor, de orice cultură, rasă şi naţionalitate, la orice latitudine”. În această perspectivă este îndemnul pa care Papa l-a adresat anul trecut diecezei de Roma are o valenţă universală:
• Daţi-vă străduinţa pentru a reda viaţă în orice parohie, la fel ca în timpul Misiunii pentru oraş. micilor grupuri sau centre de ascultare alcătuite de credincioşi care îl vestesc pe Cristos şi Cuvântul său, unor locuri în care să fie posibil a trăi credinţa, a exercita caritatea, a organiza speranţa. Această legătură dintre marile parohii urbane, prin înmulţirea micilor comunităţi permite o respiraţie misionară mai largă, mai profundă, care ţine cont de densitatea populaţiei, de fizionomia sa socială şi culturală, adesea foarte diversificată (Discurs la reuniunea de studiu a diecezei de Roma din 27 mai 2009).

În finalul mesajului, Benedict al XVI-lea are cuvinte de mare recunoştinţă şi de „afecţiune specială” pentru cei care. preoţi „Fidei Donum”, şi misionari călugări şi laici, lucrează pentru „a promova comuniunea eclezială, astfel încât şi fenomenul dimensiunii interculturale să se poată integra - este urarea sa - într-un model de unitate, în care Evanghelia să fie fermentul de libertate şi de progres, izvor de fraternitate, de umilinţă şi de pace”. La terminarea adunării sinodale de anul trecut dedicată Bisericii în Africa, Papa făcea această constatare în legătură cu Enciclica „Populorum Progressio” a lui Paul al VI-lea din martie 1967:
• Ceea ce Slujitorul lui Dumnezeu Paul al VI-lea a elaborat în termeni de reflecţie, misionarii au realizat şi continuă să realizeze pe teren, promovând o dezvoltare respectuoasă a culturilor locale şi ambientului, după un mod de a gândi care acum, după mai bine de 40 de ani, apare singurul în stare să facă astfel ca popoarele africane să se elibereze de robia foamei şi a bolilor (Sf. Liturghie de încheiere a Sinodului episcopilor pentru Africa 25 octombrie 2009).
 
Aici serviciul audio: