Mons. Fisichela: un nou dicaster pentru a readuce mesajul lui Cristos în inimile celor care nu-l mai înţeleg

(RV - 12 octombrie 2010) Un departament care nu este un răspuns „birocratic” la descreştinarea astăzi difuză în Europa şi în alte zone care deja cunosc Evanghelia, ci răspunsul Papei pentru a readuce mesajul lui Cristos în inima celor care nu-l mai înţeleg. Acesta este, pe scurt, obiectivul pe care şi-l propune noul dicaster vatican al Noii Evanghelizări, aşa cum a fost prezentat marţi dimineaţă în Sala de presă a Sfântului Scaun de preşedintele său, arhiepiscopul Rino Fisichella care a răspuns îndelung la întrebările ziariştilor.

Nu era nevoie de un dicaster pentru o Nouă Evanghelizare pentru a confirma falimentul celei tradiţionale. Era nevoie urgentă de a gândi din nou modalităţile de a fi „mereu şi pretutindeni” - „Ubicumque et semper” - cum spune sintagma-incipit a Scrisorii apostolice Motu Proprio a lui Benedict al XVI-lea - din partea Bisericii în mijlocul unor societăţi care suferă de eclipsa sentimentului de Dumnezeu. Cu claritate, mons. Fisichella a trasat geneza spirituală a Consiliului Pontifical pentru Noua Evanghelizare, definită o „intuiţie profetică” a lui Benedict al XVI-lea, înscrisă pe făgaşul deschis de predecesorii săi imediaţi până la Conciliul Vatican II şi aderând la faza istorică a lumii:
• Trăim un timp de mai provocări, care influenţează nu puţin comportamentele unor întregi generaţii, datorate faptului încheierii unei epoci cu intrarea într-o nouă fază pentru istoria omenirii. Atâtor elemente pozitive, ce permit a vedea o angajare mai coerentă în viaţa de credinţă - datorată şi unei conştiinţe mai profunde a conţinuturilor sale - le corespund nu rareori forme de ’îndepărtare de credinţă’ drept consecinţă a unei forme difuze de indiferenţă religioasă, preludiu pentru un ateism de fapt.

Biserici de străveche tradiţie care „resimt” de pe urma „deşertului interior” în care se zbate omul secolul al 21-lea, mai ales în arii unde Evanghelia trăieşte de secole, dacă nu de milenii. În această confruntare, a afirmat mons. Fisichella se va desfăşura munca departamentului, de azi în funcţiile sale depline:
• Obiectivul apare imediat ca o mare provocare ce se pune pentru Biserica întreagă în a trebui să reflecteze şi să găsească formele adecvate pentru a reînnoi propria vestire la atâţia botezaţi care nu mai înţeleg sensul apartenenţei la comunitatea creştină şi sunt victimă a subiectivismului timpurilor noastre prin închiderea într-un individualism lipsit de responsabilitate publică şi socială.

 
„Noua Evanghelizare”, a continuat prelatul, nu vrea nici să fie „o formulă egală pentru toate circumstanţele” - deoarece fiecare zonă a lumii are mentalitatea, cultura şi propriul ambient, - şi nici o „formulă abstractă”, şi acest lucru este stabilit de modul în care noul Consiliu Pontifical se va mişca, adică în sinergie cu celelalte dicastere ale Curiei şi cu episcopii locali:
• Noi vom avea contacte cu Conferinţele episcopale şi în consecinţă cu acestea va trebui să fim capabili să găsim forme pentru a susţine acţiunea pastorală care e deja în act. Trebuie să spun că în diferite ţări, oricum, există deja o sumedenie de iniţiative de mai mulţi ani, care ţin tocmai de această temă a noii evanghelizări.

Trei vor fi pistele principale de lucru: „sistematizarea” magisteriului dedicat evanghelizării, promovarea Catehismului Bisericii Catolice, care în 2012 va împlini 20 de ani de la publicare, şi folosirea în scopuri apostolice a mijloacelor de comunicare vechi şi noi. Ziariştilor care avansau temeri privind riscul ca noul dicaster să se prezinte ca o suprastructură în raport cu organismele existente, mons. Fisichella le-a replicat:
• Papa Benedict al XVI-lea nu cred că este omul birocraţiei. Actualul Pontif este omul vestirii, este omul care cu profundă inteligenţă teologică şi cultură a ştiut să identifice acest spaţiu pentru a angaja Biserica în mod concret în serviciul misiunii pe care Biserica o are dintotdeauna.

Insistente au fost întrebările asupra „geografiei”, pentru a spune astfel, în competenţa departamentului. Preşedintele a explicat că dacă „poate” Europa conduce în clasamentul continentului cel mai „descreştinat”, în realitate ceea ce se va face va fi măsurarea gradului de îndepărtare de viaţa bisericească în contextul socio-cultural în care se manifestă. Aceasta va stabili acţiunea departamentului, de acea dacă Bătrânul Continent va fi considerat mai presus de toate în raport cu secularizarea, în America latină, de exemplu, va fi evaluat mai îndeaproape fenomenul sectelor religioase. În orice caz, dicasterul este o reacţie la această stare de lucruri:
• Cred că acesta este semnalul pe care Papa l-a dat de a nu rămâne în tăcere în prezenţa fenomenului îndepărtării de Biserică a multo credincioşi. Dacă am tăcut, poate, în faţa acestor situaţii de asumare pasivă a efectelor secularismului, acum este momentul să reluăm, cuvântul nostru incisiv şi curajos, pentru că suntem crainici ai Evangheliei.

 
Aici serviciul audio: