Primire călduroasă a Papei la Edinburg: valorile creştine să nu fie obscurate ci să
stea la baza libertăţii ţării
(RV – 16 septembrie 2010) Benedict al XVI-lea la Edinburg, în sunete de
cimpoaie, şi în atmosfera unei tipice zile scoţiene din care nu lipseşte vântul. Edinburg:
prima etapă a călătoriei apostolice a Episcopului Romei în Regatul Unit. Papa
a fost primit de Regina Elisabeta a II-a în Palatul Regal din Holyrood House, un cadru
splendid al mănăstirii augustiniene din evul mediu, în faţa căreia erau adunaţi numeroşi
credincioşi pentru a-i spune bun venit Sfântului Părinte.
În primul său discurs
din cadrul acestei călătorii, Benedict al XVI-lea a îndemnat Regatul Unit „să nu lase
ca fundamentul creştin, care stă la baza libertăţii sale, să fie obscurat”, exprimându-şi
speranţa ca acel patrimoniu „care a slujit întotdeauna binele naţiunii” să poată „plăsmui
în mod constant exemplul guvernului şi al poporului său”.
Plecând de la numele
palatului Holyrood House, care evocă Sfânta Cruce, Episcopul Romei a subliniat importanţa
credinţei creştine care a fost întotdeauna „o forţă a binelui” în istoria Regatului
Unit. Papa s-a referit de asemenea la rădăcinile creştine ale acestei ţări, amintind
că monarhii din Anglia şi Scoţia erau creştini încă din primele timpuri. Şi, a observat
Succesorul lui Petru:
• „As a result, the Christian message has been…” „Ca
o consecinţă (a acestui fapt) mesajul creştin a devenit parte integrantă a limbii,
gândirii şi culturii Marii Britanii timp de mai bine de un mileniu. Şi a îndemnat
poporul britanic să considere credinţa ca „o forţă puternică” pentru binele regatului,
spre beneficiul celor care sunt creştini sau care nu sunt creştini. Gândul Papei s-a
îndreptat spre unele figuri luminoase precum David Livingstone, Florance Nightingale
şi cel care va fi declarat Fericit, John Henry Newman, care însufleţiţi de credinţă
s-au angajat în trecut pentru binele comun:
• „Şi în epoca noastră – a continuat
– putem aminti cum Marea Britanie şi conducătorii săi s-au opus tiraniei naziste care
urmărea dezrădăcinarea lui Dumnezeu din societate şi nega multora comunul nostru spirit
de umanitate, mai ales evreilor care erau consideraţi ca nefiind demni să trăiască”.
Sfântul Părinte nu a uitat să-i amintească nici pe acei păstori creştini care s-au
opus nazismului şi care au plătit cu propria viaţă această împotrivire.
•
„În timp ce reflectăm asupra semnalelor extremismului ateist al secolului XX – a avertizat
Papa – nu putem să uităm că excluderea lui Dumnezeu, a religiei şi a virtuţii din
viaţa publică conduce în ultimă instanţă la o viziune trunchiată asupra omului şi
a societăţii” şi la o viziune reductivă „asupra persoanei şi a destinului său”. Episcopul
Romei şi-a îndreptat aşadar atenţia asupra rolului politic şi economic pe care-l are
Regatul Unit la nivel internaţional. Acum 65 de ani, a amintit, Marea Britanie
a favorizat fondarea Naţiunilor Unite iniţiind „o perioadă de pace şi de prosperitate
necunoscută până atunci în Europa”. De asemenea, a amintit rezolvarea pacifică a
conflictului din Irlanda de Nord, prin semnarea Acordurilor din Vinerea Mare. Şi
i-a încurajat pe toţi cei implicaţi să continue să meargă cu curaj, împreună, pe calea
spre o pace dreaptă şi de durată”.
• „Guvernul şi poporul vostru – a recunoscut
– modelează idei care au şi astăzi influenţă chiar di dincolo de insulele britanice”.
De aici necesitatea „de a acţiona cu înţelepciune pentru binele comun”. La fel, a
observat, „dat fiind că aceste opinii ajung la un auditoriu atât de vast, mass-media
din Marea Britanie au o responsabilitatea mult mai mare faţă de alţii şi o oportunitate
mai amplă de a promova pacea naţiunilor, dezvoltarea integrală a popoarelor şi răspândirea
autenticelor drepturi ale omului.
• „Azi – a conclus Benedict al XVI-lea –
Regatul Unit face efortul de a fi o societate modernă şi multiculturală”. În această
îndatorire stimulantă – a îndemnat – „să se poată menţine întotdeauna respectul faţă
de acele valori tradiţionale şi faţă de acele expresii culturale care nu mai stimulează
şi nu mai tolerează formele cele mai agresive de secularism”.
Din partea sa,
Regina i-a dat bun venit Sfântului Părinte şi a amintit vizita lui Ioan Paul al II-lea,
în 1982. Aşadar, a pus accentul asupra contribuţiei Sfântului Scaun la stabilirea
păcii în Irlanda de Nord şi angajarea sa în dezvoltarea socială şi în apărarea celor
mai slabi. Aşadar, a subliniat cum această vizită papală aminteşte importanţa rădăcinilor
creştine în Regatul Unit:
• „Religia – a spus – a reprezentat întotdeauna un
element fundamental în viaţa societăţii britanice. Astfel a amintit cât este de importantă
în învăţătura cardinalului Newman tema reconcilierii şi şi-a exprimat speranţa unui
dialog mereu mai intens între credincioşi, uniţi în a refuza folosirea numelui lui
Dumnezeu pentru justificarea violenţei. Libertatea de cult – a încheiat – să fie mereu
la inima unei societăţi tolerante şi democratice.