Teolog al conşţiinţei în căutarea adevărului: gândirea lui Benedict al XVI-lea asupra
cardinalului Newman
(RV - 14 septembrie 2010) Între evenimentele cele mai semnificative ale călătoriei
apostolice a lui Benedict al XVI în Regatul Unit este beatificarea cardinalului
John Henry Newman, duminica viitoare, 19 septembrie, la încheierea vizitei de Stat.
Încă de tânăr, Joseph Ratzinger l-a considerat mereu pe teologul şi literatul englez
un model de urmat şi s-a oprit de mai multe ori asupra teologiei sale, teologia conştiinţei.
Reparcurgem câteva gânduri ale lui Benedict al XVI-lea despre Newman în serviciul
lui Alessandro Gisotti, însoţit de notele „Lead kindly light”, imn compus de
Newman în 1833. • Newman „în acelaşi timp atinge coardele inimii şi luminează gândirea”:
Jospeh Ratzinger mărturiseşte că, încă din anii tinereţii, a avut întotdeauna o predilecţie
pentru marele teolog şi scriitor englez. În cartea-interviu, „Sarea Pământului”,
viitorul Benedict al XVI-lea îl defineşte pe cel care în curând va fi proclamat Fericit,
un model iar în volumul „Cer şi Pământ”, se opreşte asupra temei conştiinţei, inima
cercetării sale spirituale. „Conştiinţa - scrie cardinalul Ratzinger - este centrală
pentru Newman, întrucât aceasta este adevărul”. Atenţia sa pentru conştiinţă, relevă,
se înscrie pe linia lui Augustin, nu pe cea a filozofiei subiectiviste moderne”. Şi
aminteşte că, atunci când a fost ales cardinal, Newman „a mărturisit că întreaga sa
viaţă fusese o bătălie împotriva liberalismului”.
Pentru el, adaugă viitorul
Pontif, conştiinţa „nu înseamnă autodeterminare a subiectului”, „într-o lume fără
adevăr”. Înseamnă „mai degrabă prezenţa perceptibilă şi imperativă a vocii adevărului
subiectului însuşi”. Şi notează că într-o listă a virtuţilor, Newman „subliniază preeminenţa
adevărului asupra bunătăţii, sau pentru a spune într-un mod, pentru noi, mai inteligibil:
preeminenţa adevărului asupra consimţământului, asupra acceptabilităţii pentru grup”.
Despre Newman Benedict al XVI-lea vorbeşte şi în ultima vizită ad Limina a episcopilor
englezi şi galezi din februarie anul acesta: • Cardinalul Newman - subliniază
- ne-a lăsat un exemplu excepţional de fidelitate revelată urmând
acea „kindly light”, acea lumină lină, blândă, „oriunde l-ar fi purtat
chiar şi cu un preţ personal considerabil.
• „Mari scriitori şi
comunicatori ai staturii şi integrităţii sale - este urarea sa - sunt necesari în
Biserică astăzi şi sper ca devoţiunea faţă de el să inspire pe mulţi să păşească pe
urmele sale”. Pe bună dreptate, constată Benedict al XVI-lea, s-a acordat
multă atenţie activităţii academice a lui Newman, „dar este important de amintit că
el se considera mai presus de toate un preot”. Între gândurile lui Ratzinger despre
Newman, şi un discurs pronunţat cu ocazia centenarului morţii viitorului fericit,
în 1990. Într-un simpozion promovat de Centru Prietenii lui Newman, cardinalul Ratzinger
relevă că noul Fericit explica „existenţa omului pornind de la conştiinţă, adică de
la relaţia dintre Dumnezeu şi suflet”.
Pentru teologul englez, „era clar că
acest personalism nu reprezenta nici o cedare în faţa individualismului, şi că legarea
de conştiinţă nu însemna nici o concesie făcută arbitrarului”. Tocmai întrucât „om
al conştiinţei”, refirmă, Newman „devenise un convertit; a fost conştiinţa sa cea
care l-a condus de la străvechile legături şi străvechile certitudini înăuntrul lumii
pentru el dificile şi neobişnuite a catolicismului”. Viitorul papă subliniază afinitatea
dintre Augustin şi Newman, în special în drumul lor de convertire. „O stradă care
durează toată viaţa”. Credinţa, notează Joseph Ratzinger, „este întotdeauna dezvoltare
şi, în felul acesta maturizare a sufletului spre Adevăr”.