Statul şi religia, familia şi mass-media, în discursul Papei adresat noului ambasador al Germaniei pe lângă Sf. Scaun

RV 13 sep 2010. Dumnezeu, familia, biotehnologia şi mass-media, au fost în centrul discursului adresat de Suveranul Pontif noului ambasador al Germaniei pe lângă Sf. Scaun, Walter Jürgen Schmid, primit luni la Castel Gandolfo cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare. Papa a făcut referinţă şi la angajamentul Guvernului federal de a interveni "compensatoriu şi pacificator" în cazuri de confuzie creată de mass-media.

"Dacă Dumnezeu nu are o voinţă proprie, binele şi răul, în cele din urmă, nu se mai pot deosebi", a explicat Sfântul Părinte, subliniind că punându-l pe Dumnezeu de o parte, pe baza unor "concepţii religioase mai permisive", "omul îşi pierde forţa morală şi spirituală". Or, aceasta reprezintă o carenţă pentru "dezvoltarea persoanei" şi pentru "cultura persoanei". Rezultatul, a reluat Papa, este că "activitatea socială este dominată tot mai mult de interesele private sau de calculul de putere, în dauna societăţii". De aici, misiunea oamenilor de credinţă: "să urmeze în mod pozitiv şi critic evoluţia noilor raporturi dintre Stat şi religie, privind chiar mai departe de marile Biserici creştine pînă acum determinante"; să regăsească "un ataşament puternic faţă de religie" de care au dat dovadă oamenii de credinţă şi martirii trecutului; în fine, să ţină la înălţime nivelul importantei "culturi a persoanei". Papa a observat că "se poate întâmpla ca într-o societate cultura persoanei să scadă", dar "nu rareori, aceasta decurge paradoxal din creşterea nivelului de trai".

Papa a dat exemple de preocupări concrete ale Bisericii. Primul, "încercările tot mai numeroase de a elimina conceptul creştin de căsătorie şi familie din conştiinţa societăţii". "Biserica", a reluat Suveranul Pontif, "nu poate aproba iniţiative legislative care să implice o revizuire a modelelor alternative cu privire la viaţa de cuplu şi de familie". Şi aceasta pentru că, sunt cuvintele Papei, duce "la slăbirea principiilor de drept natural şi, în acest fel, la relativizarea întregii legislaţii şi chiar la confuzie cu privire la valorile societăţii".

Al doilea, se referă la noile posibilităţi din domeniul biotehnologiei şi medicinei. Papa a subliniat provocarea pe care o reprezintă, afirmând că "deseori ne pun în situaţii grele care se aseamănă cu un traseu pe creasta munţilor". E necesar, de aceea, să se studieze cu atenţie "pînă unde aceste metode pot fi de un real folos pentru om şi unde este vorba, în schimb, de manipularea omului, de încălcarea integrităţii şi a demnităţii umane". Desigur, "nu putem respinge acest progres, dar trebuie să fim foarte vigilenţi". Riscul prin care trece omenirea nu este nicidecum minor: "atunci când se începe să se facă deosebire, şi aceasta se întâmplă deja deseori încă din sânul matern, între o viaţă demnă şi una nedemnă de a fi trăită, nu va fi cruţată nici o altă fază a vieţii, cu atât mai puţin bătrâneţea şi boala".

Vorbind de "construcţia societăţii umane", Papa a adăugat un alt element important: "fidelitatea faţă de adevăr". "Dau de gândit, în acest sens, anumite fenomene în domeniul presei publice: fiind în concurenţă tot mai mare, mass-media se cred îndreptăţite să atragă o cât mai mare atenţie cu putinţă". În plus, a continuat Papa, de obicei contrastul este cel care reprezintă ştirea, chiar dacă se face în detrimentul veridicităţii faptelor. În toate acestea, a subliniat Pontiful, "aspectul devine deosebit de problematic atunci când personalităţi cu autoritate iau atitudine publică într-un anumit domeniu fără să verifice toate aspectele în mod adecvat". În acest sens, privind în special la situaţia din Germania, Papa a salutat intenţia Guvernului Federal de a interveni în asemenea cazuri, pe cât posibil, în mod compensator şi pacificator".

Trebuie adăugat că Papa a făcut referinţă şi la apropiatele beatificări ale preoţilor martiri din timpul regimului nazist: duminică, 19 septembrie, va fi proclamat Fericit preotul Gerhard Hirschfelder, la Münster; anul viitor, la Würzburg, preotul Georg Hafner, iar la Lübeck, preoţii Johannes Prassek, Hermann Lange şi Eduard Müller. Alături de ultimii trei preoţi catolici, va fi amintit şi pastorul evanghelic Karl Friedrich Stellbrink. Este vorba de oameni care "ne învaţă să ne dăruim viaţa pentru credinţă, pentru dreptul de a mărturisi liber propriul crez şi pentru libertatea de cuvânt, pentru pace şi demnitatea umană". Totodată, ei sunt şi adevărate "semnale luminoase" pentru drumul ecumenic: "prietenia dovedită de aceşti patru ecleziastici", a afirmat Pontiful, "este o mărturie impresionantă pentru ecumenismul rugăciunii şi al suferinţei, care a înflorit în diferite locuri în timpul perioadei întunecoase de teroare nazistă". "Astăzi trăim într-o societate liberă şi democratică", a încheiat Pontiful, "dar am putea să ne întrebăm dacă mai sunt creştini care, asemenea lor, fără compromisuri, să-şi afirme şi astăzi credinţa".

Aici, serviciul audio: