O competiţie care nu se opreşte nici în faţa morţii unuia dintre sportivii săi, un
model lipsit de respect faţă de demnitatea umană
(RV – 7 septembrie 2010) „Ce model de sport este acela care nu se opreşte în faţa
morţii unuia din protagoniştii unui concurs? Ce sport este acela care-i sărbătoreşte
pe „învingători” în indiferenţă totală faţă de cel care, cu câteva momente mai devreme,
şi-a pierdut viaţa în cadrul aceleiaşi competiţii?” Aceasta este întrebarea preşedintelui
fundaţiei „Ioan Paul al II-lea pentru Sport”, Edio Costantini, lansată în cadrul intervenţiei
sale privind moartea pilotului japonez Shoya Tomizawa petrecută duminică, 5 septembrie,
la Misano, în timpul Gran Prix-ului San Marino, binecunoscuta competiţie de motociclism.
Potrivit agenţiei SIR, preşedintele fundaţiei „Ioan Paul al II-lea pentru
Sport” este de părere că acea competiţie trebuia să fie oprită, iar faptul că a continuat
„demonstrează inima negustorească a sportului de tip spectacol care nu se lasă impresionat
nici măcar în faţa morţii unuia dintre sportivii săi”.
Mai mult, continuă
Edio Costantini, „se ştie că motociclismul este o competiţie riscantă, fapt acceptat
de către motocicliştii în concurs şi de către organizatori” dar – continuă – „în momentul
în care se verifică riscul, trebuie oprit concursul” pentru că este vorba „de o chestiune
etică”. „A recunoaşte valoarea persoanei umane, sensul vieţii şi al morţii – conclude
– înseamnă să consideri ca fiind importantă valoarea educativă a sportului şi respectul
faţă de demnitatea umană”.