Mesajul lui Benedict al XVI-lea pentru ZMT Madrid 2011. Papa către tineri: într-o societate care creează „paradisuri” fără Dumnezeu puneţi în El speranţele voastre

(RV - 3 septembrie 2010) „Înrădăcinaţi şi zidiţi în Cristos, întăriţi în credinţă”, „Fiţi martori ai speranţei creştine” în era globalizării, care preferă să ignoreze sau să pună deoparte pe Dumnezeu şi să creeze „paradisuri alternative”. Este unul din multele îndemnuri cu care este presărat Mesajul lui Benedict al XVI-lea către tineri în vederea viitoarei Zile Mondiale a Tineretului, în program la Madrid de la 16 la 21 august 2011. Papa invită tinerii să se străduiască pentru a ajunge la o credinţă matură, bazată pe Cristos, care este garanţie de seninătate. Serviciul lui Alessandro de Carolis:

Înrădăcinaţi în încrederea în Isus într-o lume care se bizuieşte doar pe sine însăşi. Zidiţi pe stânca Cuvântului lui Dumnezeu, într-o epocă căreia îi este frică să creadă în vreun adevăr. Întăriţi în credinţa care de două mii de ani transformă lumea prin mesajul sau de iubire şi de speranţă. Benedict al XVI-lea descompune în termenii săi motoul viitoarei Zile Mondiale a Tineretului şi îi distilează înţelepciunea oferind-o tinerilor în doze mici, picătură cu picătură, explicând ce înseamnă, în profunzime, a se apropia de întâlnirea de la Madrid reflectând asupra frazei-pilot din Sfântul Paul: „Înrădăcinaţi şi zidiţi în Cristos, întăriţi în credinţă”(Cf Col 2,7). Analiză a lumii, tradiţie a Bisericii, amintiri persoanele proprii tineretului: în Mesajul papei Benedict aspecte diverse se îmbină cu fluiditate, scrutând în inima tinerilor, gândind la exigenţele lor şi propunând răspunsurile Evangheliei. Cel al vostru, scrie Benedict al XVI-lea tinerilor, este anotimpul în care se caută „stabilitate şi siguranţă” - precum o muncă sigură şi afecte. Dar fiinţa tânără, observă, poartă spontan cu sine dorinţa unui „ceva mai mult decât cotidianul monoton”, o „năzuinţă spre ceea ce este mare, spre infinit”. Şi aceasta, afirmă Pontiful, este „amprenta lui Dumnezeu” în noi.

Atunci, continuă, „este un contrasens a pretinde să elimini pe Dumnezeu pentru a face să trăiască omul” cum prea adesea se întâmplă astăzi:
• Cultura actuală în unele arii ale lumii, mai ales în Occident, tinde să-l excludă pe Dumnezeu, sau să considere credinţa ca un fapt privat, fără nici o relevanţă în viaţa socială. În timp ce ansamblul valorilor care sunt la baza societăţii provine din Evanghelie - precum sensul demnităţii persoanei, al solidarităţii, al muncii şi al familiei - se constată un soi de ’eclipsă de Dumnezeu’, o anumită amnezie, dacă nu un adevărat refuz al Creştinismului şi o negare a comorii credinţei primite, cu riscul de a pierde propria identitate profundă.

Fraza Sfântului Paul, aleasă ca temă pentru viitoarea ZMT, ajută tocmai la a nu pierde identitatea creştină. Înainte de toate, indică Benedict al XVI-lea, pentru că invită la „a se înrădăcina”: ca un arbore „la a-şi întinde rădăcinile” în Dumnezeu, la „a pune din nou propria încredere” în El. În acest fel, un tânăr care este pe pragul marilor alegeri, întâlnind pe Cristos, poate imprima propriei vieţi „un dinamism nou”. În afară de aceasta, fraza Sfântului Paul stimulează la a săpa în profunzime şi întemeia propriile alegeri pe stânca lui Cristos:
• Simţiţi-l ca adevăratul vostru prieten cu care să împărtăşiţi drumul vieţii voastre. Cu El alături veţi fi capabili să înfruntaţi cu curaj şi speranţă dificultăţile, problemele, chiar dezamăgirile şi înfrângerile. Vă sunt prezentate continuu propuneri mai uşoare, dar voi înşivă vă daţi seama că se revelează înşelătoare, nu vă dau seninătate şi bucurie. Numai Cuvântul lui Dumnezeu ne arată calea autentică.

Nu numai. Sfântul Paul invită creştinii din Colose, cărora le scrie, să stea „tari în credinţă”. Aceasta deoarece, aminteşte Pontiful, în acea străveche comunitate se agitau idei analoge cu cele ale „contextului nostru cultural”:
• Într-adevăr, există un puternic curent de gândire laicizată ce vrea să-l marginalizeze pe Dumnezeu din viaţa persoanelor şi societăţii, plănuind şi tinzând să creeze un ’paradis’ fără de El. Dar experienţa învaţă că lumea fără Dumnezeu devine un ’infern’ (…) Dimpotrivă, acolo unde persoanele şi popoarele primesc prezenţa lui Dumnezeu, îl adoră în adevăr şi ascultă vocea sa, se construieşte concret civilizaţia iubirii.

Iubire care pentru Cristos trece prin jertfa Crucii iar pentru creştinii de azi în primirea acelui dar suprem, care nu este - aminteşte papa Benedict - „negarea vieţii”, ci „expresia maximă” a iubirii lui Dumnezeu. Deci, sintetizează Sfântul Părinte, e necesar „a avea un contact sensibil cu Isus”, a învăţa să-i simţi prezenţa, dincolo - stigmatizează - de acele „atâtea imagini ale lui Isus” care circulă azi şi care se „prezintă ca ştiinţifice”. Atare context, adaugă, se poate dezvolta în rugăciune, în viaţa Sacramentelor, în slujirea săracilor. De altfel, conclude papa Benedict - invitând tinerii să se pregătească intens la întâlnirea de la Madrid” - în istoria Bisericii nu lipsesc marile exemple de persoane care din Crucea lui Cristos au tras forţa de a schimba lumea, Sfinţii şi martirii, care au fost „artizani de pace, promotori de dreptate, animatori ai unei lumi mai umane, o lume după Dumnezeu”.

În Europa care „are nevoie să regăsească rădăcinile sale creştine” şi în general pe planetă „în era globalizării”, este invitaţia finală a lui Benedict al XVI-lea adresată tinerilor în Mesajul pentru Ziua Mondială a Tineretului, Madrid 2011:
• Fiţi martori ai speranţei creştine )…) sunt mulţi cei care doresc să primească această speranţă (…) Şi voi, dacă veţi crede, dacă veţi şti să trăiţi şi să mărturisiţi credinţa voastră în fiecare zi, veţi deveni instrument pentru a face ca alţi tineri ca voi să regăsească sensul şi bucuria vieţii, care se naşte din întâlnirea cu Cristos!

 
Aici serviciul audio: