Căsătoria dintre bărbat şi femeie, icoană a iubirii lui Dumnezeu: Benedict al XVI-lea despre identitatea şi misiunea familiei în timpurile noastre

RV 13 aug 2010. Bărbatul şi femeia care se căsătoresc "nu mai sunt doi ci un singur trup". În Evanghelia de vineri, Isus subliniază caracterul indisolubil, de nedesfăcut, a legăturii statornicită prin căsătorie. Celor care l-au întrebat "Este îngăduit unui om să-şi lase soţia pentru orice motiv?", Isus le aduce aminte că încă de la început, Dumnezeu l-a creat pe om bărbat şi femeie pentru ca unindu-se, cei doi să formeze un singur trup. Iar farizeilor, care au replicat că Moise a poruncit ca, înainte să fie lăsată, să i se dea femeii dovadă de divorţ, Domnul le răspunde că aceasta s-a făcut "din cauza împietririi inimii voastre", căci la început nu era aşa.

Căsătoria şi divorţul, aşadar, în prim planul Liturgiei Cuvântului de vineri. Potrivit datelor publicate la Bucureşti pe luna iunie, la fiecare două căsătorii încheiate la starea civilă, s-a înregistrat un divorţ. La circa 6.000 de casatorii, au divorţat circa 3.000 de familii, cu o medie de 3,4 căsătorii şi de 1,7 divorţuri la mia de locuitori. Apare spontană întrebarea cu privire la starea de sănătate a familiilor care alcătuiesc societatea noastră şi la gradul de armonie din interiorul acesteia.

"Ceea ce Dumnezeu a unit omul să nu despartă", ne spune Isus în Evanghelia de vineri (Matei, 19,3-12). Despre căsătorie, icoană a iubirii lui Dumnezeu, Benedict al XVI-lea a vorbit cu diferite ocazii. Prezentăm câteva reflecţii din meditaţiile sale.

Iubirea dintre bărbat şi femeie nu este un sentiment efemer sau o formalitate birocratică ci "o cale privilegiată prin care Dumnezeu însuşi a ales să se reveleze oamenilor". Papa pune astfel accentul pe legătura extraordinară dintre sacramentul căsătoriei şi misterul Preasfintei Treimi. Chiar în această relaţie de iubire, subliniază Sfântul Părinte, putem întrevedea "imaginea creştină despre Dumnezeu şi, în consecinţă, imaginea despre om şi destinul său":
• "Dumnezeu s-a folosit de calea iubirii pentru a-şi revela misterul vieţii sale trinitare. Totodată, raportul strâns care există între imaginea lui Dumnezeu Iubire şi iubirea umană ne permite să înţelegem că la imaginea unui Dumnezeu monoteist corespunde căsătoria monogamică. Căsătoria bazată pe o iubire exclusivă şi definitivă devine icoana raportului dintre Dumnezeu şi poporul său, şi invers: modul de a iubi al lui Dumnezeu devine măsura iubirii umane" (Discurs la Institutul Pontifical Ioan Paul al II-lea pentru Studii despre căsătorie şi familie, 11 mai 2006).

Pentru Benedict al XVI-lea "căsătoria şi familia sunt înrădăcinate în nucleul cel mai intim al adevărului despre om şi destinul său". Sfânta Scriptură arată că vocaţia la iubire "face parte din acea imagine autentică despre Dumnezeu pe care Creatorul a voit să o întipărească în creaturile sale":
• "Diferenţa sexuală care caracterizează trupul bărbatului şi al femeii nu este, deci, un simplu element biologic dar dobândeşte o semnificaţie mult mai profundă: exprimă acea formă de iubire prin care bărbatul şi femeia, devenind un singur trup, pot realiza o comuniune de persoane autentică, deschisă la transmiterea vieţii" (ibid.).

"Pentru mine", afirmă Benedict al XVI-lea, "este un lucru foarte frumos să văd că încă din primele pagini ale Sfintei Scripturi, imediat după povestirea despre creaţia omului, aflăm deja definiţia iubirii şi a căsătoriei".
• "Suntem la început şi ne este dată deja o profeţie a ceea ce este căsătoria. Această definiţie rămâne neschimbată şi în Noul Testament. Căsătoria este urmarea celuilalt în iubire şi transformarea într-o unică existenţă, într-un singur trup şi de aceea inseparabili. O nouă existenţă care se naşte din această comuniune de iubire, care uneşte şi în acest fel creează un viitor" (Întâlnirea cu tinerii diecezei de Roma, 6 aprilie 2006).

Căsătoria, observă Sfântul Părinte, este, de fapt, primul sacrament înfiinţat de Dumnezeu încă de la crearea lumii: "este un sacrament instituit de Creatorul universului, înscris de aceea în fiinţa umană":
• "Prin urmare, sacramentul căsătoriei nu este invenţia Bisericii, este realmente 'con-creat' împreună cu omul ca atare, ca rod al dinamismului iubirii, în care bărbatul şi femeia se găsesc unul pe celălalt şi în acest fel îl găsesc şi pe Creatorul care i-a chemat la iubire" (ibid.).

Familiile creştine, este apelul adresat de Succesorul lui Petru, sunt chemate aşadar să dea mărturie despre frumuseţea căsătoriei, despre dimensiunea iubirii nemărginite. O îndatorire şi mai urgentă în timpurile noastre când se răspândesc cu rapiditate curente culturale care au la bază hedonismul şi relativismul:
• "Fie ca soţii creştini, conştienţi de harul primit, să construiască o familie deschisă vieţii şi capabilă să înfrunte unită provocările nenumărate şi complexe ale timpului nostru. Este o deosebită nevoie, astăzi, de mărturia lor" (Angelus, 8 octombrie 2006).

Aici, serviciul audio: