O dată importantă în istoria dezarmării: interzicerea bombelor cu fragmentaţie

(RV - 2 august 2010) La Convenţia împotriva muniţiilor cu fragmentaţie, adoptată de 107 State în timpul Conferinţei diplomatice de la Dublin din 30 mai 2008, nu aderă ţări importante, între care Statele Unite, China, Rusia, Israel, India, Pakistan şi Brazilia. Până în prezent, 37 de State au ratificat Convenţia. Aceasta - se afirmă într-un comunicat al Sălii vaticane de presă - „reprezintă un pas însemnat în domeniul dezarmării şi dreptului umanitar internaţional, precum şi un rezultat considerabil pentru o acţiune multilaterală bazată pe cooperarea constructivă între actori guvernamentali şi non guvernamentali şi pe legătura dintre dreptul umanitar şi drepturile omului. Pe lângă acoperirea unei grave lacune a dreptului umanitar - continuă comunicatul - Convenţia tinde să dea un răspuns ferm şi credibil la o problemă încă foarte actuală, nu numai pentru uzul continuu al bombelor cu fragmentaţie, dar şi pentru faptul că asemenea proiectile pot rămâne pe teren neexplodate, lovind chiar după mulţi ani de la dispersarea lor şi împiedecând reluarea vieţii cotidiene din partea populaţiei civile”.

„Sfântul Scaun - aminteşte comunicatul vatican - a participat activ” la procesul pentru interzicerea acestor „Cluster bombs”, „fiind printre primii”, atât la propunerea moratoriului privind folosirea acestor proiectile, cât şi la ratificarea Convenţiei,, în conştiinţa că „logica păcii este mai puternică decât logica războiului, care în toate cazurilor trebuie să aibă ca limită de nedepăşit protecţia şi tutela populaţiei civile, şi în special a persoanelor mai vulnerabile”. „Convenţia - încheie Sala vaticană de presă - „ar trebui să întărească legătură dintre dezarmare şi dezvoltare” orientând „resursele materiale şi uman spre dezvoltare, justiţie şi pace”.