25 iulie, sărbătoarea Sfântul Iacob. Papa îl indică drept „exemplu de la care se poate învăţa promptitudinea în a primi chemarea Domnului şi curajul de a-l mărturisi cu propria viaţă”

(RV – 23 iulie 2010) Benedict al XVI-lea se va afla pe 6 noiembrie în Spania, la Santiago de Compostela, iar a doua zi, pe 7 noiembrie va merge la Barcelona. Vă reamintim că 2010 este un An Sfânt Compostelan, care se celebrează de fiecare dată când 25 iulie, sărbătoarea Sfântului Iacob, cade duminica. Ultima dată a fost în 2004 iar următoarea va fi în 2021.

Sfântul Iacob, patronul ceresc al Spaniei, pe care Benedict al XVI-lea l-a indicat ca exemplu de la care se poate învăţa promptitudinea în a primi chemarea Domnului şi curajul de a-l mărturisi cu propria viaţă. Astfel l-a definit în cadrul catehezelor dedicate Apostolilor, mai exact în timpul audienţei generale din 21 iunie 2006 când
pontiful s-a oprit la apostolul Iacob fiul lui Zebedeu, diferit de Iacob, fiul lui Alfeu. Aceştia sunt de obicei numiţi Iacob cel Mare şi Iacob cel Mic. Denumirile - a explicat Papa - nu se referă, desigur, la gradul lor de sfinţenie ci la relevanţa pe care o au în scrierile Noului Testament, şi îndeosebi în cadrul vieţii pământeşti a lui Isus.
Şi, în cateheza de miercuri 21 iunie 2006, Episcopul Romei a vorbit despre Iacob fiul lui Zebedeu, numit şi Iacob cel Mare.


A-l urma pe Cristos înseamnă a abandona propriile scheme şi propriile siguranţe: astfel trasează Episcopul Romei exemplul lui Iacob cel Mare, fiul lui Zebedeu. Evangheliile spun că era fratele lui Ioan şi că s-a bucurat de mare autoritate în Biserica primară de la Ierusalim, încât a avut responsabilitatea pastorală a acesteia împreună cu Petru. Textul catehezei Papei face referinţă şi la personalitatea lui Iacob, simplu pescar care a răspuns fără ezitare la chemarea lui Isus lăsând barca şi pe tatăl său împreună cu zilierii lui.

Vorbind despre apostolul Iacob pe 21 iunie 2006, la cateheza din cadrul Audienţei Generale, Succesorul lui Petru s-a referit şi la tradiţiile legate de figura apostolului. De pildă, una dintre acestea istoriseşte purtarea Evangheliei în Spania de către Sfântul iacob, iar potrivit altei tradiţii trupul apostolului Iacob se află îngropat la Santiago de Compostela. Apoi Benedict al XVI-lea a sintetizat astfel ceea ce trebuie să învăţăm din experienţa lui Iacob:


• „Promptitudinea în a primi chemarea Domnului chiar şi atunci când ni se cere să lăsăm barca siguranţelor noastre omeneşti, entuziasmul în a-l urma pe căile pe care el ni le indică dincolo de orice prezumţie iluzorie a noastră, disponibilitatea la a-l mărturisi cu curaj, şi dacă este necesar până la jertfa supremă a vieţii”.


Şi vorbind spontan, în afara textului, Episcopul Romei şi-a încheiat cateheza cu aceste cuvinte:
• „Drumul nu numai exterior, dar mai presus de toate interior de la muntele
Schimbării la faţă la muntele Agoniei simbolizează tot pelerinajul vieţii creştine 'între persecuţiile lumii şi mângâierile lui Dumnezeu', cum spune Conciliul Vatican al II-lea (LG, 8). Urmându-l pe Isus la fel ca Iacob ştim, chiar şi în dificultăţi, că mergem bine, mergem pe calea cea dreaptă”.

Aici serviciul audio: