Papa a aprobat beatificarea episcopului martir Ioan Scheffler, episcop de Satu Mare
şi Oradea (+1952)
RV 01 iul 2010.Biserica este recunoscătoare lui Dumnezeu
pentru darul atâtor episcopi, preoţi, persoane consacrate şi laici care, după o viaţă
creştină exemplară, vor fi înălţaţi în curând la cinstea altarelor. Benedict al
XVI-lea a semnat joi decretele Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor privind recunoaşterea
minunilor săvârşite prin mijlocirea a patru viitori Fericiţi şi a martiriului îndurat
de numeroşi preoţi, călugări şi călugăriţe, care au pecetluit cu jertfa supremă credinţa
în Cristos în timpul războiului civil din Spania, sub regimul nazist în Germania şi
în timpul opresiunii comuniste din România.
Succesorul lui Petru a aprobat
astfel canonizarea preotului italian Alois Guanella, unul din numeroşii
Sfinţi ai carităţii care la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX au presărat
teritoriul Italiei cu numeroase opere de ajutoarare creştină. Născut în 1842, Luigi
Guanella a fost hirotonit preot la 24 de ani şi a continuat în timpul său unda de
caritate care transformă formele de sărăcie materială şi spirituală într-o pârghie
de solidaritate şi refacere socială. În 1881, a fondat congregaţiile "Slujitorii Carităţii"
şi "Fiicele Sfintei Maria a Divinei Providenţe". Aceasta din urmă a început, după
1989, să-i răspândească spiritul slujirii şi în România, fiind prezentă prin mai multe
iniţiative în dieceza de Iaşi. Părintele Luigi Guanella a murit la 27 septembrie 1915,
la Como, în nordul Italiei, iar în 1964 a fost proclamat Fericit de papa Paul al VI-lea.
Tot din Italia şi tot în secolelele XIX-XX au trăit şi alţi viitori Fericiţi,
ale căror minuni au fost recunoscute autentice de Sfântul Părinte: sunt preotul Giustino
Maria Russolillo, paroh, fondator al "Societăţii Divinelor Vocaţii" (1891-1955), călugăriţele
Maria Serafina a Preasfintei Inimi a lui Isus, fondatoare a institutului "Surorile
Îngerilor" (1849-1911), maica Alfonsa Clerici, din congregaţia "Surorile Preascumpului
Sânge" din Monza (1860-1930) şi Cecilia Eusepi, din ordinul terţiar secular al congregaţiei
"Servii Mariei", care a murit la numai 18 ani, în 1928.
Papa a semnat joi
şi decretul privind beatificarea mons. Ioan Scheffler, episcop de Satu Mare şi Oradea,
singurul episcop martir dintre noii Fericiţi. Născut pe 29
ottobre 1887 la Kálmánd, în Ungaria, János Scheffler deschide pagina dureroasă a acelor
fii ai Bisericii pentru care decretele papale de joi recunosc martiriul pentru credinţa
în Cristos. Sfinţit preot în 1910, Ioan Scheffler a fost numit episcop de Satu Mare
în 1942. Cade sub valurile de persecuţii anticatolice din România, dându-şi viaţa
la închisoarea Jilava pe 6 decembrie 1952.
Martiri ai războiului civil
din Spania sunt Iosif Maria Ruiz Cano, Jesus Annibale Gomez Gomez, Tommaso Cordero
Cordero şi alţi 13 însoţitori, din congregaţia "Misionarii Fii ai Inimii Neprihănite
a Fecioarei Maria", ucişi din ură faţă de credinţă în timpul persecuţiei religioase
din 1936. Aceeaşi dovadă supremă au dat-o Carmelo Maria Moyano Linares şi nouă însoţitori,
din Ordinul Carmelit. Victimă a nazismului alături de doi însoţitori, preoţi diecezani,
este Johann Prassek, ucis la Hamburg în 1943. Mai îndepărtat în timp este martiriul
călugăriţei franceze Margareta Rutan, din congregaţia "Fiicele Carităţii Sfântului
Vincenţiu de Paoli", care a murit la Dax în 1794, în climatul anti-creştin alimentat
de primii germeni ai revoluţiei franceze.
Tot în cadrul audienţei de joi,
acordată arhiepiscopului Angelo Amato, prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor,
Benedict al XVI-lea a recunoscut virtuţile eroice a şase slujitori şi slujitoare ale
lui Dumnezeu din secolele XVIII, XIX şi XX, fii ai Bisericii Catolice din Italia,
Argentina, Spania şi Lituania.