Papa încheie luna mai, luna Mariei: şi anul acesta procesiune de seară cu lumânări
aprinse şi recitarea Rozariului în Grădinile Vaticane
(RV - 31 mai 2010) Luni seară 31 mai, în sărbătoarea Vizitei Fericitei Fecioare
Maria, s-a organizat în Gărdinile Vaticane tradiţionala veghe de rugăciune pentru
încheierea lunii mariane. La ora 20 are loc procesiunea cu recitarea Rozariului
pornind de la Biserica Sfântul Ştefan a Abisinienilor până la Grota Sfintei Fecioare
Maria de Lourdes parcurgând cu lumânări aprinse în mâini aleile grădinii care urcă
şi coboară. Conduce ritul cardinalul Angelo Comastri, vicar general al Papei pentru
Cetatea Vaticanului. Benedict al XVI-lea soseşte la Grota de Lourdes la terminarea
celebrării pentru a adresa un cuvânt de învăţătură celor prezenţi. Radio Vatican,
ca de obicei transmite în direct reportajul evenimentului începând de intrarea noastră
în undă pentru emisiunea de seară.
Papa încă de la începutul pontificatului
său a ţinut mult să participe la încheierea lunii mariane comentând Evanghelia sărbătorii
Vizitei. Papa a explicat ce a făcut-o pe Maria să uite de ea însăşi, pentru a trăi
primele trei luni ale sarcinii sale în serviciul Elisabetei, ruda sa mult mai în
vârstă, care aştepta să-l nască pe Ioan Botezătorul şi avea nevoie de ajutor: •
Isus abia a început să se formeze în sânul Mariei, dar Duhul său i-a umplut deja inima,
încât Mama începe deja să-l urmeze pe Fiul divin: pe drumul care din Galileea
conduce în Iudeea este însuşi Isus cel care o ’îndeamnă’
pe Maria, dându-i avântul generos de a merge înaintea aproapelui care are nevoie,
curajul de a nu pune înainte cerinţele proprii legitime, dificultăţile, preocupările,
primejdiile pentru însăşi viaţa ei. Isus o ajută să depăşească totul lăsându-se
călăuzită de credinţa care lucrează prin dragoste (Cf Gal5,6), (31
mai 2007).
Inima Mariei este dilatată de virtutea teologală a iubirii, manifestare
a iubirii trinitare: • Fiecare gest de iubire genuină, chiar cel mai
mic, conţine în sine o scânteie a misterului infinit al lui Dumnezeu; privirea de
atenţie faţă de frate, a se face vecinul său, împărţirea nevoii sale, îngrijirea rănilor
lui, responsabilitatea pentru viitorul său, totul, în cele mai mici
amănunte, devine ’teologal’ când este însufleţit de Duhul lui
Cristos. Să ne obţină Maria darul de a şti să iubim aşa cum a
ştiut ea să iubească (31 mai 2007).
Maria tresaltă în cântarea
Magnificat. Sufletul ei „preamăreşte” adică recunoaşte măreţia lui Dumnezeu în faţa
propriei micimi. Nu se teme că Dumnezeu ar putea să ia ceva din libertate, dimpotrivă
înţelege că numai dacă Dumnezeu este mare, şi fiinţa umană este mare. „Acesta - afirmă
papa Benedict - este primul sentiment indispensabil al credinţei: sentimentul care
dă siguranţă creaturii umane şi o eliberează de frică, chiar în mijlocul furtunilor
istoriei”: • Mergând dincolo de suprafaţă, Maria ’vede’
cu ochii credinţei lucrarea lui Dumnezeu în istorie. De aceea este
fericită, căci a crezut; prin credinţă, de fapt, a primit Cuvântul Domnului şi l-a
zămislit pe Cuvântul întrupat. Credinţa ei a făcut-o să vadă că tronurile celor puternici
ai acestei lumi sunt toate provizorii, în timp ce tronul lui Dumnezeu este singura
stâncă ce nu se schimbă şi nu cade. Iar cântarea sa Magnificat, la distanţa de secole
şi milenii, rămâne cea mai adevărată şi profundă interpretare a istoriei, în timp
ce lecturile făcute de atâţia înţelepţi ai acestei lumi sunt dezminţite de fapte în
decursul secolelor (31 mai 2008).
În fine papa Benedict al XVI-lea îndeamnă
să recurgem la rugăciunea Rozariului: • Rozariul, când nu este repetiţie mecanică
de formule tradiţionale, este o meditaţie biblică ce ne face să reparcurgem evenimentele
vieţii Domnului în compania Fericitei Fecioare, păstrându-le, asemenea ei, în inima
noastră. În atâtea comunităţi creştine, în timpul lunii mai, există frumosul obicei
de a recita în mod mai solemn Sfântul Rozariu în familie şi în parohii.
Acum, când se termină luna, să nu înceteze acest frumos obicei; din contra să continue
cu mai mare angajare, pentru ca, la şcoala Mariei, flacăra credinţei să strălucească
tot mai mult în inima creştinilor şi în casele lor (31 mai 2008).