Luptând împotriva crizei economice, guvernele să nu sacrifice solidaritatea: Benedict al XVI-lea, către membrii fundaţiei Centesimus Annus – Pro Pontifice

RV 22 mai 2010. În faţa crizei şi a speculaţiilor, guvernele să intervină cu măsuri curajoase în favoarea binelui comun iar politica să recupereze primatul asupra sectorului financiar: este apelul lansat de Benedict al XVI-lea primind sâmbătă în audienţă participanţii la reuniunea de studiu organizată la Roma de fundaţia "Centesimus Annus – Pro Pontifice". E timpul de a folosi contribuţia tuturor la binele comun, iar în acest sens, a adăugat Sfântul Părinte, excluderea religiei din spaţiul public frânează progresul umanităţii.

"Astăzi, mai mult ca oricând, a afirmat Benedict al XVI-lea, familia umană poate creşte ca societate liberă de popoare libere, dacă globalizarea este condusă de solidaritate şi de binele comun, precum şi de relativa dreptate socială, care îşi găsesc sursa lor preţioasă în mesajul lui Cristos şi al Bisericii".
• "Criza şi dificultăţile de care suferă în prezent relaţiile internaţionale, Statele, societăţile şi economia, de fapt se datorează în mare parte lipsei de încredere şi a unei adecvate inspiraţii solidariste creative şi dinamice orientată spre binele comun, care să conducă la raporturi autentic umane de prietenie, solidaritate şi reciprocitate, inclusiv în interiorul activităţii economice. Binele comun este finalitatea care dă sens progresului şi dezvoltării, care, altfel s-ar limita la simpla producţie de bunuri materiale; acestea sunt necesare, dar fără orientarea spre binele comun, ajung să prevaleze consumismul, risipa, sărăcia şi dezechilibrul, factori negativi pentru progres şi dezvoltare".

Papa a subliniat că "unul din riscurile majore" ale lumii actuale este faptul că "la interdependenţa de facto dintre oameni şi popoare, nu corespunde interacţiunea etică a conştiinţelor şi inteligenţelor, din care să rezulte o dezvoltare cu adevărat umană":
• "O atare interacţiune pare să fie prea slabă la acei guvernanţi care, în faţa unor episoade repetate de speculaţie iresponsabilă în raportul cu Ţările mai slabe, nu reacţionează prin decizii adecvate de guvernare a sistemului financiar. Politica trebuie să aibă primatul asupra finanţei iar etica trebuie să orienteze orice activitate".

Obiectivul este acela de a interveni pentru binele comun după o ierarhie corectă: bunurile morale şi spirituale sunt, de fapt, superioare bunurilor materiale, cognitive şi instituţionale. Cu toate acestea, a reluat Suveranul Pontif, e necesar să fie "consolidate sistemele constituţionale, juridice şi administrative din Ţările care nu se bucură de acestea în mod deplin. Pe lângă ajutoarele economice, trebuie să existe şi cele finalizate spre întărirea garanţiilor proprii unui Stat de drept, a unui sistem de ordine publică justă şi eficientă, în deplinul respect al drepturilor omului, precum şi al instituţiilor cu adevărat democratice şi participative". Este vorba, cu alte cuvinte, de măsuri care să aibă în vedere "dezvoltarea umană integrală", ceea ce în actuala societate pluralistă recere contribuţia tuturor realităţilor:
• "În acest sens, religiile sunt decisive, mai ales când răspândesc fraternitatea şi pacea, pentru că în societăţile noastre marcate de secularizare, învaţă la a da spaţiu lui Dumnezeu şi la deschiderea faţă de transcendent. Excluderea religiilor din sfera publică, după cum, pe de altă parte, fundamentalismul religios, împiedică întâlnirea dintre persoane şi colaborarea lor la progresul umanităţii, viaţa societăţii devine mai săracă în motivaţii iar politica dobândeşte o faţă opresivă şi agresivă".

Aici, serviciul audio: