Apelul Papei din Portugalia: creştinii să reînnoiască însufleţirea spirituală pentru a vesti Evanghelia cu pasiune

(RV – 15 mai 2010) Călătoria apostolică a Papei în Portugalia s-a încheiat vineri cu un apel la a reînnoi însufleţirea spirituală, pentru ca Evanghelia să fie vestită cu pasiune de fiecare creştin. Reamintim că vizita lui Benedict al XVI-lea în Portugalia a fost prilejuită de împlinirea a zece ani de la beatificarea micuţilor păstori de la Fatima, Iacinta şi Francisc. Pentru Episcopul Romei, patru zile foarte intense de întâlniri, de rugăciuni şi meditaţii. Vineri după-amiază, la ceremonia plecării din Portugalia, puternic apel al Papei către poporul creştin:

• „Să continuăm înaintarea în speranţă! Rămas Bun!”

Cu aceste cuvinte, rostite la aeroportul din Porto, Benedict al XVI-lea şi-a încheiat vizita în Portugalia, marcată de o primire triumfală şi de zile intense care l-au impresionat profund pe Succesorul lui Petru. În faţa problemelor cu care se confruntă Portugalia, Benedict al XVI-lea a îndemnat la concordie şi coeziune, spunând: „Această glorioasă naţiune să continue să manifeste măreţia sa spirituală, profundul simţământ al prezenţei lui Dumnezeu şi deschiderea faţă de solidaritate susţinută de principii şi valori impregnate de umanismul creştin”.

• „La Fatima m-am rugat pentru lumea întreagă, cerând ca viitorul să aducă o mai mare fraternitate şi solidaritate, un mai mare respect reciproc şi o reînnoită încredere şi familiaritate cu Dumnezeu, Tatăl nostru care este în ceruri”.

Amintind toate întâlnirile avute la Lisabona, Fatima şi Porto, Papa şi-a exprimat dorinţa ca vizita sa să devină un imbold pentru o reînnoită însufleţire spirituală şi apostolică. „Evanghelia să fie acceptată în întregime şi mărturisită cu pasiune de fiecare discipol al lui Cristos – a îndemnat – aşa încât să se prezinte ca ferment al unei autentice reînnoiri a întregii societăţi”!

Din partea sa, preşedintele Portugaliei, Cavaco Silva, l-a salutat cu un sentiment de nostalgie pe care – a spus – portughezii îl rezervă doar celor care le sunt foarte dragi.

Dar ce va rămâne din această vizită care abia s-a încheiat? Desigur va rămâne imaginea veghii de la Fatima, în mica Capelă a Apariţiilor; va rămâne amintirea miilor de torţe care au creat un peisaj emoţionant pentru rugăciunea intensă a Papei în faţa statuii Maicii Domnului căreia i-a încredinţat angoasele, aşteptările şi speranţele umanităţii. Va rămâne de asemenea afirmaţia „că misiunea profetică de la Fatima nu s-a conclus”, afirmaţie care nu este o revelaţie, cum a definit-o o parte din presă, ci este expresia conştiinţei că evenimentul de la Fatima ne ajută să citim istoria de azi şi de mâine în lumina lui Dumnezeu; lumină în care fiecare om – în faţa păcatelor lumii – este chemat la rugăciune, la convertire şi la pocăinţă.

Va rămâne desigur apelul la apărarea vieţii, ameninţată – şi în Portugalia – de drama avortului; apelul la tutelarea căsătoriei indisolubile dintre un bărbat şi o femeie, pentru a răspunde provocărilor insidioase care vor introducerea uniunilor dintre homosexuali.
Va rămâne îndemnul adresat Bisericii din Portugalia de a avea mai mult curaj în vestirea Evangheliei, de a avea mai multă vigoare misionară şi mai multă solicitudine faţă de cei din urmă.
Va rămâne îndemnul către preoţi de a fi fideli, săraci, caşti, ascultători şi liberi de a-l vesti lumii pe Cristos cel mort şi înviat. Va rămâne bucuria Papei pentru afecţiunea pe care i-au arătat-o portughezii, şi care a crescut cu fiecare zi, depăşind toate aşteptările. Şi, în fine, va rămâne convingerea lui Benedict al XVI-lea care, în această călătorie mariană, a subliniat încă o dată că „bunătatea lui Dumnezeu rămâne întotdeauna ultimul răspuns al istoriei”.

Aici serviciul audio: