Papa în dialog cu jurnaliştii în avion: cea mai mare persecuţie a Bisericii nu vine de la duşmanii externi ci de la păcatele din interiorul ei

RV 11 mai 2010. Mai rămânem pentru câteva clipe la bordul aeronavei Airbus 320 a companiei Alitalia, unde înainte de aterizare, Sfântul Părinte s-a întreţinut, ca de obicei, cu jurnaliştii acreditaţi pentru călătoria apostolică în Portugalia. Secularizarea şi credinţa, criza economică şi semnificaţia pelerinajului său la Fatima, dar şi o reflecţie despre rănile cele mai recente ale Bisericii, cauzate de abuzurile sexuale în dauna minorilor, au constituit temele dialogului avut de Benedict al XVI-lea cu jurnaliştii în timpul zborului spre Lisabona. "Cele mai mari persecuţii" la adresa Bisericii, a afirmat Sfântul Părinte, "nu vin astăzi din afara Bisericii dar din interiorul ei".

Una din întrebările jurnaliştilor atinge o chestiune nevralgică: e posibil ca Mesajul de la Fatima, în afară de atentatul împotriva lui Ioan Paul al II-lea, să se refere şi la suferinţele Bisericii contemporane, rănită de abuzurile sexuale în dauna minorilor? Răspunsul papei Benedict al XVI-lea a fost foarte clar: în Mesajul de la Fatima este cuprinsă "pătimirea" Bisericii, care se "reflectă asupra persoanei Papei":
• "Atacurile împotriva Papei şi a Bisericii nu vin numai din afară. Suferinţele Bisericii vin chiar din interiorul Bisericii, din păcatul care există în Biserică. Acest lucru era cunoscut dintotdeauna dar astăzi îl vedem într-un mod cu adevărat înspăimântător: faptul că cea mai mare persecuţie împotriva Bisericii nu vine de la duşmanii din afară, dar de la păcatul din Biserică. Biserica, aşadar, are o adâncă nevoie de a învăţa din nou să facă pocăinţă, să accepte purificarea, să înveţe iertarea dar şi necesitatea de a face dreptate. Iertarea nu înlocuieşte dreptatea".
Trebuie să ne amintim, a reluat apoi Sfântul Părinte, că "Domnul este mai puternic decât răul şi că Fecioara Maria este pentru noi garanţia vizibilă, maternă a bunătăţii lui Dumnezeu, căruia îi revine întotdeauna ultimul cuvânt în istorie".

Mai înainte, Benedict al XVI-lea a răspuns la o întrebare despre fenomenul secularizării în Portugalia, o Ţară cu adânci rădăcini catolice. Papa a recunoscut mai întâi de toate prezenţa, în decursul veacurilor, a unei "credinţe curajoase, inteligente şi creative", mărturisită de naţiunea lusitană şi în multe alte regiuni ale planetei, de exemplu, în Brazilia. Dacă e adevărat că în Portugalia ostilitatea dintre credinţă şi secularism are o lungă istorie, e la fel de adevărat că nu au lipsit persoane intenţionate să creeze o punte de dialog între cele două poziţii. O îndatorire care rămâne valabilă şi în timpul de faţă:
• "Cred că îndatorirea, misiunea Europei în această situaţie este să regăsească acest dialog, să integreze credinţa şi raţionalitatea modernă într-o unică viziune antropologică, o viziune care împlineşte fiinţa umană şi face comunicabile culturile umane. Prezenţa secularismului este o realitate normală dar separarea, opoziţia dintre secularism şi cultura credinţei este anormală şi trebuie depăşită. Marea provocare a acestui moment este ca cele două realităţi să se întâlnească şi să-şi găsească astfel adevărata identitate. În acest moment al istoriei noastre, este o misiune a Europei şi o necesitate umană".

Benedict al XVI-lea a răspuns şi la o întrebare despre criza economică, ale cărei efecte pune în pericol, pentru unii analişti, stabilitatea însăşi a Europei comunitare. Reluând doctrina socială a Bisericii, care încurajează economia să intre în dialog cu valorile etice, Papa a recunoscut că uneori, în trecut, Biserica a lăsat exclusiv în seama lumii chestiunile economice:
• "Întreaga tradiţie a Doctrinei sociale a Bisericii merge în direcţia lărgirii aspectului etic şi al credinţei, dincolo de individ, la responsabilitatea lumii, la o raţionalitate 'per-formată' a eticii. Şi pe de altă parte, vicisitudinile economiei de piaţă din ultimii doi-trei ani au demonstrat că dimensiunea etică este (o parte) internă (a economiei) şi că trebuie să intre în interiorul activităţii economice (...). Numai în acest fel Europa îşi va îndeplini propria misiune".

Aici, serviciul audio: