Speranţa, nu frica să fie sentimentul creştinului în faţa morţii: Benedict al XVI-lea la funeraliile cardinalului Mayer

(RV - 3 mai 2010) Este speranţa, pentru creştini, caracterul distinctiv al oricărei înmormântări: a spus papa Benedict al XVI-lea în predica ţinută luni dimineaţă, în timpul ritului Ultima Commendatio şi Valedictio - ultimei recomandării şi ultimului rămas bun, la terminarea Liturghiei de pomenire pentru cardinalul Paul Augustin Mayer, celebrată de cardinalul decan Angelo Sodano, în Bazilica Vaticană.

În cuvinte pline de emoţie, Benedict al XVI-lea a reparcurs itinerarul vieţii vârstnicului cardinal german, decedat vinerea trecută la vârsta de 98 de ani, născut „în acelaşi ţinut al meu” - a amintit Pontiful - la Altötting în Bavaria “unde se află celebrul sanctuar marian”:
• Fiecare celebrare a noastră de înmormântare se situează sub semnul speranţei.

Dacă „în ultima respiraţie a lui Isus pe cruce - a explicat Sfântul Părinte - Dumnezeu s-a dat în întregime umanităţii, umplând golul deschis de păcat şi restabilind victoria vieţii asupra morţii”, atunci „fiecare om care moare în Domnul participă prin credinţă la acest act de iubire infinită, într-un anume mod îşi dă duhul împreună cu Cristos, în speranţa sigură că mâna Tatălui îl va învia din morţi şi îl va introduce în Împărăţia vieţii”.
• Într-o epocă precum cea a noastră, în care frica de moarte aruncă multe persoane în deznădejde şi în căutarea de mângâieri iluzorii, creştinul se distinge prin faptul că îşi pune siguranţa în Dumnezeu, într-o Iubire atât de mare încât poate reînnoi întreaga lume.

Şi dacă,, „dorinţa cea mai profundă a umanităţii”- exprimată în viziunea noului Ierusalim - este „aceea de a trăi împreună în pace, fără ameninţarea morţii, dar bucurându-se de deplina comuniune cu Dumnezeu şi între noi”, Biserica - a spus Benedict al XVI-lea - este o „prefigurare pe pământ a acestei ţinte finale”:
• Este o anticipare imperfectă, marcată de limite şi de păcate, şi deci, care are nevoie de convertire şi de purificare; şi, cu toate acestea, în comunitatea euharistică se pregustă victoria iubirii lui Cristos asupra a ceea ce desparte şi mortifică.

Iubirea lui Cristos ne-a adunat în unitate (Congregavit nos in unum Christi amor) : acesta este motoul episcopal al cardinalului defunct Paul Augustin Mayer, care formându-se la şcoala părinţilor benedictini, la doar 20 de ani a devenit monah, a fost multă vreme profesor apreciat şi apoi rector al Ateneului Pontifical Sfântul Anselm, consacrat episcop în 1972 în anii următori a îndeplinit prestigioase servicii: între acestea, secretar al Congregaţiei pentru călugări şi institutele seculare, angajat să aplice noile dispoziţii ale Conciliului al II-lea din Vatican, apoi prefect al Congregaţiei pentru Cultul Divin şi Disciplina Sacramentelor; creat cardinal în 1985 a fost apoi preşedinte al Comisiei Pontificale „Ecclesia Dei”.
 
Aici serviciul audio: