Papa către ambasadorul Belgiei pe lângă Sfântul Scaun: apăraţi viaţa şi demnitatea omului ca bun preţios bazat pe dreptul natural

(RV - 24 aprilie 2010) „Având ca obiectiv binele comun, Biserica nu reclamă altceva decât libertatea de a putea propune” „mesajul său fără a-l impune”, în respectul libertăţii conştiinţelor”: a afirmat Papa sâmbătă dimineaţă în discursul său către ambasadorul Belgiei, Charles Ghislain, primit în Vatican cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare. Amintind rolul important al acestei ţări în cadrul instituţiilor europene, Benedict al XVI-lea a subliniat cât de mult Belgia s-a remarcat „în căutarea unui consens în situaţii foarte complexe”.

Potrivit lui Benedict al XVI-lea, căutarea consensului care a distins Belgia în chestiunile politice europene trebuie încurajată şi pentru „provocările interne”. „Pentru a purta rod pe termen lung - a adăugat Papa - arta consensului nu se reduce la o abilitate pur dialectică, dar trebuie să caute adevărul şi binele”. Cerând noului ambasador să transmită slutul său regelui Albert al II-lea, Papa a amintit cele două dureroase tragedii care au lovit Belgia anul acesta: prăbuşirea unui edificiu din cauza scurgerii de gaz în oraşul Liège în luna ianuarie, şi accidentul feroviar de la Buizingen în luna februarie. Aceste catastrofe - a observat pontiful - ne fac să măsurăm fragilitatea existenţei umane şi necesitatea, pentru a o proteja, de o coeziune socială autentică, fapt ce nu slăbeşte legitima diversitate a opiniilor”.

„Viaţa şi demnitatea umană constituie un bun preţios - a continuat Papa - pe care trebuie să-l apărăm şi promovăm cu determinare sprijinindu-ne pe dreptul natural”.
Benedict al XVI-lea a reafirmat apoi că „Biserica se înscrie pe deplin în istoria şi în ţesutul social” al naţiunii belgiene şi „urează ca ea să continue să fie un factor de trăire convivială armonioasă între toţi”, aducând „o contribuţie deosebit de activă, în special prin numeroasele sale instituţii educative, operele sale cu caracter social, şi prin angajarea benevolă a numeroşi credincioşi”.

La rândul său, noul ambasador al Belgiei pe lângă Sfântul Scaun a reamintit principiile laicităţii care inspiră mişcările politice ale ţării sale, unde diferite culturi şi religii convieţuiesc în armonie. „Am construit o societate în care toate confesiunile, filozofiile şi culturile respectă în mod constructiv trăsăturile specifice ale fiecăreia”, a explicat diplomatul precizând că, dacă Belgia se prezintă ca o ţară împărţită, Conferinţa sa episcopală este unită şi practică o subsidiaritate pe care toţi o apreciază, aşa cum Consiliul belgian al liderilor religioşi are o orientare comună solidară, un spirit deschis şi este angajat în apărarea drepturilor omului.

Ambasadorului care a exprimat voinţa de a aduce contribuţia proprie la dialogul pentru pace, Papa i-a răspuns că „Biserica este (…) fericită să se pună în serviciul tuturor componentelor societăţii belgiene” şi că ea, „ca instituţie, posedă un drept de a se exprima public”, drept împărtăşit „cu toţi indivizii şi toate instituţiile pentru a manifesta propria părere asupra chestiunilor de interes comun”. Pontiful a amintit apoi figura belgianului Joseph de Veuster canonizat recent, exemplu de caritate creştină de care belgienii trebuie să fie mândri. Şi s-a declarat convins că, „în pofida evoluţiilor sociale, patrimoniul creştin este încă bogat” în ţinutul belgian şi că „poate nutri generos angajarea unui număr crescând de voluntari”. În fine, Benedict al XVI-lea a adresat un gând episcopilor Belgiei - care vor fi la Roma în vizită ad Limina începând din data de 3 mai - şi preoţilor şi comunităţii catolice belgiene, îndemnând la o mărturie îndrăzneaţă a credinţei şi „a valorilor care respectă natura umană şi care corespund celor mai profunde şi mai autentice aspiraţii spirituale ale persoanei”.

Aici serviciul audio: