Polonia: Mângâiere şi speranţă în mesajul cardinalului Angelo Sodano, citit duminică
la Sfânta Liturghie de înmormântare a cuplului prezidenţial polonez
(RV – 19 aprilie 2010) A avut loc duminică, în catedrala „Doamna Noastră” din Cracovia,
Sfânta Liturghie de înmormântare a preşedintelui polonez Lech Kaczynski şi a soţiei
acestuia, Maria, morţi în tragedia aviatică petrecută sâmbătă, 10 aprilie, la Smolensk. Sfânta
Liturghie a fost celebrată de cardinalul Stanislaw Dziwisz. Cardinalul Angelo Sodano,
decanul Colegiului cardinalilor şi reprezentant al Papei la ceremonia funerară a preşedintelui
polonez nu a reuşit să ajungă în Polonia, din cauza închiderii aeroporturilor decisă
în urma norului de cenuşă produs de erupţia vulcanică din Islanda. Omilia pe care
cardinalul Sodano o pregătise pentru Sfânta Liturghie la care ar fi trebuit să participe
a fost citită de nunţiul apostolic.
Un salut afectuos comunităţii poloneze,
de peste un mileniu unită puternic cu Biserica Romei, căreia i-a făcut un imens dar:
marele Pontif Ioan Paul al II-lea. Astfel s-a adresat cardinalul Angelo Sodano
celor peste o sută de mii de persoane prezente la Cracovia, la funeraliile soţilor
Kaczynski, trupurile lor fiind înmormântate în castelul regal din Wawel.
Închiderea
spaţiilor aeriene din cauza norului provenit din Islanda l-a blocat în Italia pe decanul
Colegiului cardinalilor, dar nu l-a împiedicat să exprime poporului polonez apropierea
şi solidaritatea lui Benedict al XVI-lea, într-un mesaj care a fost citit duminică,
în catedrala din Cracovia, de către nunţiul apostolic.
„Timpul pascal este
timp de speranţă – scrie cardinalul – Învierea lui Cristos este garanţie a victoriei
şi pentru oamenii de azi. Lumina Învierii să ilumineze şi azi misterul suferinţei
oamenilor şi a popoarelor”. Alături de fostul preşedinte polonez şi de soţia acestuia,
cardinalul i-a amintit şi pe cei 94 de morţi în accidentul aviatic de la Smolensk,
dar şi foarte numeroasele victime de la Katyn pe care preşedintele Kaczynski voia
să le onoreze. „Este un moment trist din istoria naţiunii – scrie de asemenea cardinalul
– experienţa ne spune însă că întotdeauna acest popor generos a ştiut să regăsească
calea unei mai bune convieţuiri sociale şi a unei mai mari unităţi sociale”. Dorinţa
Papei este deci de „a continua uniţi pe calea concordiei şi a activei colaborări cu
alte popoare pentru asigurarea, în lume, a unui timp de adevărată civilizaţie”.