A încheiat cursul vieţii pământeşti cardinalul Špidlík: avea 90 de ani. Vie emoţie a Papei

(RV - 17 aprilie 2010) Şi-a dat sufletul în mâinile Domnului vineri seară la Roma, la vârsta de 90 de ani, cardinalul Tomáš Špidlík. Papa, într-o telegramă trimisă prepozitului general al Societăţii lui Isus, părintele Adolfo Nicolás, şi-a exprimat „via sa emoţie” pentru moartea acestui „strălucit iezuit şi zelos servitor al Evangheliei”, căruia i-a apreciat „calităţile de minte şi inimă”. Aminteşte apoi „cu profundă gratitudine”, „credinţa sa solidă, afabilitatea paternă şi activitatea intensă culturală şi eclezială, mai ales ca autoritate cunoscătoare a spiritualităţii creştine orientale”. Trupul neînsufleţit va fi expus în capela Centrului Aletti, Via Paolina 25 din Roma, aproape de Bazilica Santa Maria Maggiore, până luni seară 19 aprilie.

Liturghia înmormântării va fi celebrată în Bazilica Vaticană marţi 20 aprilie începând de la ora 11.30 fiind prezidată de cardinalul Angelo Sodano, decan al Colegiului Cardinalilor. La sfârşitul Liturghiei, Benedict al XVI-lea va adresa cuvântul său celor prezenţi şi va prezida ritul (Ultima Commendatio et Valedictio) Ultimei recomandări şi ultimului rămas bun.

Cardinalul Špidlík a fost un om al lui Dumnezeu: un mare teolog şi părinte spiritual şi în acelaşi timp o persoană simplă care cucerea prin modurile sale blânde şi amabile şi prin humorul fin cu care condimenta profunzimea vorbirii sale.

Născut pe 17 decembrie 1919 la Boskovice - dieceza de Brno în Moravia - pe atunci Cehoslovacia, astăzi Republica Cehă, în tinereţe a cunoscut muncile forţate mai întâi din partea naziştilor şi apoi a comuniştilor. Intrat în 1940 în noviciatul călugărilor iezuiţi din Benesov, în apropiere de Praga, în 1942 a depus voturile călugăreşti. În ciuda dificultăţile prezentate de conflictul mondial, şi-a încheiat studiile filozofice şi teologice şi a devenit profesor universitar la Institutul Pontifical Oriental şi la Universitatea Pontificală Gregoriană. A fost şi predicator de Exerciţii spirituale iar în 1995 le-a ţinut pe cele din Vatican pentru Papa şi Curia Romană. A scris numeroase cărţi şi articole. În 2003 a fost creat cardinal de Ioan Paul al II-lea. Timp de 50 de ani a fost unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai Programului ceh de la Radio Vatican. A trăit şi muncit, până la sfârşit, la Centrul Aletti, alături de Institutul Oriental. Aici, a promovat contactele personale cu oameni de cultură, în special din Estul Europei. A fost invitat de mai multe ori în România, dar şi în Rusia iar în 1992 a fost primit la Kremlin de preşedintele Rusiei Boris Elţîn şi de patriarhul de Moscova şi al Întregii Rusii, Alexei al II-lea.

Pe 17 decembrie anul trecut, Papa a prezidat în Capela „Redempotris Mater” din Vatican, o Liturghie euharistică împreună cu Comunitatea „Centrul Aletti” din Roma cu ocazia împlinirii celor 90 de ani ai cardinalului Tomáš Špidlík.

Benedict al XVI-lea în predica sa, a amintit lungul itinerar de gândire al cardinalului Špidlik, renumit pentru numeroasele sale studii asupra spiritualităţii Bisericilor Orientului. A comunicat mereu „cu ardoare şi profundă convingere - observa papa Benedict al XVI-lea - că centrul întregii Revelaţii este un Dumnezeu Tripersonal şi că, în consecinţă, omul creat după chipul său este în mod esenţial un mister de libertate şi de iubire care se realizează în comuniune : însuşi modul de a fi al lui Dumnezeu”.

Iată cuvintele Papei:
• Lunga sa viaţă şi drumul său deosebit de credinţă dovedesc cum Dumnezeu îl călăuzeşte pe cel care se încrede în El, Dar el a parcurs şi un bogat itinerar de gândire, împărtăşind mereu cu ardoare şi profundă convingere că centrul întregii Revelaţii este un Dumnezeu Tripersonal şi că, în consecinţă, omul creat după chipul său este în mod esenţial un mister de libertate şi de iubiure, care se realizează în comuniune: însuşi modul de a fi al lui Dumnezeu. Această comuniune nu există prin ea însăşi, ci purcede - cum nu oboseşte să afirme Orientul creştin - din Persoanele divine care în mod liber se iubesc. Libertatea şi iubirea, elemente constitutive ale persoanei, nu sunt perceptibile prin intermediul categoriilor raţionale, motiv pentru care nu se poate înţelege persoane decât în misterul lui Cristos, Dumnezeu adevărat şi om adevărat, şi în comuniunea cu El, care devine primire a „divino-umanităţii” chiar şi în existenţa noastră.

Fidel acestui principiu, cardinalul Špidlík a ţesut de-a lungul anilor o viziune teologică vivace şi, sub multe aspecte, originală în care se revarsă Orientul şi Occidentul creştin, schimbându-şi reciproc darurile. Fundamentul său este viaţa în Duhul; principiul cunoaşterii: iubirea; studiul: o iniţiere la memoria spirituală; dialogul cu omul concret: un criteriu indispensabil, iar contextul său: trupul mereu viu al lui Cristos, care este Biserica sa. Strâns legat de această viziune teologică este exerciţiul paternităţii spirituale pe care cardinalul Špidlík l-a desfăşurat continuu şi continuă să desfăşoare. Astăzi, am putea spune, că se reunesc în jurul său, în celebrarea Tainelor Divine, o „mică descendenţă spirituală” a sa, Centrul Aletti, care vrea să culeagă învăţământul său preţios, făcându-l să fructifice prin noi intuiţii şi noi cercetări, chiar şi prin reprezentarea artistică. În acest context, mi se pare deosebit de frumos a sublinia legătura dintre teologie şi artă izvorâtă din gândirea sa. Se împlinesc de fapt zece ani de când veneratul şi iubitul meu predecesor, Servitorul lui Dumnezeu Ioan Paul al II-lea, a sfinţit şi dedicat această Capelă „Redemptoris Mater”, afirmând că „această operă se prezintă ca expresie a acelei teologii cu doi plămâni din care poate trage nouă vitalitate Biserica celui de-al treilea mileniu”. Şi continuă Papa: „Imaginea ’Redemptoris Mater’ care domină peretele central ne pune înaintea ochilor misterul iubirii lui Dumnezeu, care s-a făcut om pentru a ne da nouă, fiinţe umane, capacitatea de a deveni fii ai lui Dumnezeu…Este mesajul mântuirii şi de bucurie pe care Cristos, născut din Maria, l-a purtat omenirii” (Insegnamenti XXII, 2 [1999], p.895). Dumneavoastră, iubite cardinal Špidlík, vă urez din inimă sinceră belşugul harurilor Domnului, ca să continuaţi să luminaţi cu înţelepciune membrii „Centrului Aletti” şi pe toţi fii spirituali ai dumneavoastră”.