Gaza: Tot mai dramatice condiţiile de viaţă. „Terre Des Hommes” denunţă: „Palestinienii
din Gaza o populaţie de refugiaţi în propriul teritoriu, privată de resurse şi de
mijloace pentru a munci”
(RV – 15 aprilie 2010) Cum se poate trăi sub asediu? Despre acest lucru s-a vorbit
marţi, într-o conferinţă organizată la Milano de organizaţia neguvernamentală „Terre
Des Hommes”, la care au participat operatori din domeniul social care activează la
Gaza. Această fâşie de teritoriu, supusă de ani de zile la privaţiuni şi violenţe
este izolată din cauza restricţiilor impuse de Israel. În acest teritoriu trăiesc
un milion şi jumătate de persoane. Dintre acestea, 6500 de copii asistaţi de organizaţii
neguvernamentale, copii care suferă de malnutriţie şi care trăiesc în condiţii de
frică constantă. Dar să ascultăm mărturia doamnei Piera Radaelli, responsabila proiectelor
„Terre Des Hommes” în Palestina:
• „Populaţia din Gaza începe să se obişnuiască
să trăiască în condiţii absolut incredibile. Unul din aspectele care m-au impresionat
cel mai mult sunt acele enorme bazine, adevărate lagune în care se scurg dejecţii
şi în care deseori copiii fac baie, acestea fiind cu siguranţă sursă de boli de orice
fel pentru populaţie. Cvartetul pentru Orientul Mijlociu – format din Organizaţia
Naţiunilor Unite, din Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană şi Rusia – a aprobat
fonduri pentru asanarea acestor mlaştini, dar acestea nu pot fi utilizate din cauza
restricţiilor impuse de Israel. O altă situaţie dificilă priveşte lipsa locurilor
de muncă: 80% din populaţie nu are un loc de muncă, depinzând de ajutoarele internaţionale.
Aşa trăiesc acei oameni: bând o apă care este ne nebăut, încercând să obţină permise
pentru a ieşi din teritoriu atunci când este bolnavă, şi trimiţându-şi proprii copii
la şcolile ONU care se ocupă de refugiaţii palestinieni pentru că sunt unicele şcoli
care au permisiunea de a importa material scolastic. În ceea ce priveşte posibilităţile
de a lucra, aceasta sunt din ce în ce mai reduse. Au existat 45 de mii de pescari,
dar acum nu mai pot exercita această meserie. Fâşia Gaza este înconjurată de un zid
şi toate zonele din jurul zidului, unde înainte erau locuri de păşuni şi de culturi
au devenit acum inaccesibil. Incursiunile militare sunt continue, de pildă în operaţiunea
„Plumb Topit” au fost lovite unele structuri industriale. Populaţia din Gaza devine
tot mai mult o populaţie de refugiaţi în propriul teritoriu, privată de resurse şi
de mijloace pentru a putea munci. Apoi, mai sunt chestiunile legate de combustibil
care este livrat în cantităţi tot mai reduse până la a se ajunge la situaţii de criză,
pentru ca apoi să fie reluată furnizarea doar în urma presiunilor internaţionale.
În ceea ce priveşte deblocarea situaţiei, aceasta nu se va întâmpla fără o serioasă
presiune internaţională asupra guvernului izraelian.”