2010-03-31 13:37:03

Papa la audienţa generală: să trăim intens acest Triduum Sfânt pentru a fi tot mai profund inseraţi în Misterul lui Cristos, mort şi înviat pentru noi (text)


(RV - 31 martie 2010) Rugăciune şi tăcere în zilele Patimii lui Cristos, act suprem de iubire care face omul liber. În rugăciunea şi tăcerea celor 72 de ore înainte de sărbătoarea Paştelui, creştinii privesc la Cristos în ora singurătăţii şi se roagă pentru ca să înceteze „orice solitudine în lume”. Cele trei zile sfinte premergătoare marii sărbători a Paştelui formează împreună "triduum pascal”, perioadă de tăcere şi rugăciune pentru a contempla misterul Patimii, Morţii şi Învierii Domnului. La audienţa generală de miercuri în Piaţa Sfântul Petru papa Benedict al XVI-lea a propus celor aproximativ 30 de mii de pelerini o cateheză despre semnificaţia riturilor pascale din Joia, Vinerea şi Sâmbăta Sfântă culminând cu Duminica Paştelui. Papa a invitat credincioşii să trăiască intens aceste zile de pregătire pentru ca reînnoiţi lăuntric să guste din plin bucuria Învierii Domnului. A îndemnat preoţii să fie în lume mesageri de speranţă, de reconciliere, de pace.
Dar să ascultăm expunerea Pontifului:
Dragi fraţi şi surori, trăim zilele sfinte care ne invită să medităm la evenimentele centrale ale Răscumpărării noastre, nucleul esenţial al credinţei noastre. Mâine începe Triduum-ul pascal, centrul întregului an liturgic, în care suntem chemaţi la tăcere şi rugăciune pentru a contempla misterul Patimii, Morţii şi Învierii Domnului.
În omilii Părinţii (Bisericii) fac adesea referinţă la aceste zile care, cum observă Sfântul Atanasie în una din Scrisorile sale de Paşti, ne introduc „în acel timp care ne face cunoscut un nou început, ziua Paştelui Sfânt, în care Domnul a fost jertfit” (Scris. 5,1-2: PG 26, 1379).

Vă îndemn de aceea să trăiţi intens aceste zile pentru ca să orienteze în mod hotărât viaţa fiecăruia la adeziunea generoasă şi convinsă la Cristos, mort şi înviat pentru noi.

Sfânta Liturghie a Crismei, preludiu de dimineaţă din Joia Sfântă, va vedea mâine dimineaţă reuniţi preoţii cu episcopul propriu. În cursul unei sugestive celebrări euharistice, care are loc de obicei în Bisericile Catedrale diecezane, vor fi binecuvântate uleiurile bolnavilor, catehumenilor şi Crisma. În afară de aceasta, episcopul şi preoţii vor reînnoi promisiunile preoţeşti pronunţate în ziua Hirotonirii.

Atare gest captă anul acesta, o însemnătate cu totul specială, deoarece este situat în cadrul Anului Sfintei Preoţii, pe care l-am proclamat pentru a comemora cea de-a 150-a aniversare a morţii Sfântului Paroh de Ars. Tuturor preoţilor doresc să le repet urarea pe care am formulat-o la încheierea Scrisorii de instituire: „După exemplul Sfântului Paroh de Ars, lăsaţi-vă cuceriţi de Cristos şi veţi fi şi voi, în lumea de azi, mesageri de speranţă, de reconciliere, de pace!”.

Mâine după amiază vom celebra momentul instituirii Euharistiei. Apostolul Paul, scriind corintienilor îi întărea pe primii creştini în adevărul misterului euharistic, transmiţându-le ceea ce el însuşi primise: „Căci eu am primit de la Domnul ceea ce v-am transmis: că Domnul Isus, în noaptea în care era vândut, a luat pâinea şi, mulţumind, a frânt-o şi a zis: Acesta este trupul meu cel care este pentru voi. Faceţi aceasta în amintirea mea. De asemenea, după cină, a luat potirul spunând: Acesta este potirul noului legământ în sângele meu. Faceţi aceasta ori de câte ori beţi în amintirea mea” (1Cor 11,23-25).

Aceste cuvinte manifestă cu claritate intenţia lui Cristos: sub speciile pâinii şi vinului, el devine prezent în mod real cu trupul dăruit şi cu sângele vărsat ca jertfă a Noului Legământ. În acelaşi timp, el îi constituie pe apostoli şi pe succesorii lor slujitori ai acestui sacrament pe care îl încredinţează Bisericii sale ca dovadă supremă a iubirii sale.

Printr-un rit sugestiv, vom aminti, apoi, gestul lui Isus care spală picioarele apostolilor (Cf In 13, 1-25).
Acest act devine pentru evanghelist reprezentarea întregii vieţi a lui Isus şi dezvăluie iubirea sa până la sfârşit, o iubire infinită, capabilă să abiliteze omul la împărtăşirea cu Dumnezeu şi să-l facă liber. La terminarea liturghiei Joii Sfinte, Biserica aşează Preasfântul Sacrament într-un loc pregătit în mod special, pentru a reprezenta solitudinea lui Isus în Ghetsemani şi agonia mortală a lui Isus.

În faţa Euharistiei, credincioşii îl contemplă pe Isus în ora singurătăţii sale şi se roagă pentru ca să înceteze toată solitudinea din lume. Acest drum liturgic este, de asemenea, o invitaţie la a căuta întâlnirea intimă cu Domnul în rugăciune, la a recunoaşte pe Isus între cei care sunt singuri, la a veghea cu el şi a-l şti proclama lumina propriei vieţi.

În Vinerea Sfântă vom comemora patima şi moartea Domnului. Isus a voit să-şi ofere viaţa ca jertfă pentru iertarea păcatelor omenirii, alegând în acest scop moartea cea mai crudă şi umilitoare: răstignirea. Există o legătură inseparabilă între Ultima Cină şi moartea lui Isus. În prima Isus îşi dăruieşte Trupul şi Sângele său, adică existenţa sa pământească, pe sine însuşi, anticipând moartea sa şi transformând-o într-un act de iubire.

Astfel moartea care, prin natura sa, este sfârşit, distrugerea oricărei relaţii, este preschimbată de el în act de împărtăşire de sine, mijloc de mântuire şi proclamare a biruinţei iubirii. În felul acesta, Isus devine cheia pentru a înţelege Ultima Cină care este anticipare a transformării morţii în sacrificiul de bună voie, în act de iubire ce răscumpără şi salvează lumea.

Sâmbăta Sfântă este caracterizată de o mare tăcere. Bisericile sunt despuiate şi nu sunt prevăzute celebrări liturgice. În acest timp de aşteptare şi de speranţă, credincioşii sunt invitaţi la rugăciune, la reflecţie, la convertire, şi prin sacramentul reconcilierii, pentru a putea participa reînnoiţi lăuntric la celebrarea Paştelui.

În noaptea Sâmbetei Sfinte, în timpul Veghii Pascale, „mama tuturor privegherilor”, această tăcere va fi ruptă de cântecul Aleluia care anunţă învierea lui Cristos şi proclamă biruinţa luminii asupra întunericului, a vieţii asupra morţii. Biserica se va bucura în întâlnirea cu Domnul, intrând în ziua Paştelui pe care Domnul o inaugurează înviind din morţi.

Dragi fraţi şi surori, să ne dispunem să trăim intens acest Triduum Sfânt, de-acum aproape, pentru a fi tot mai profund inseraţi în Misterul lui Cristos, mort şi înviat pentru noi. Să ne însoţească în acest itinerar spiritual Preasfânta Fecioară. Ea care l-a urmat pe Isus în patima sa şi a fost prezentă sub Cruce, să ne introducă în misterul pascal, pentru ca să putem gusta bucuria şi pacea Celui Înviat.

Cu aceste sentimente, vă răspund de pe acum cu cele mai cordiale urări de Sfintele Paşti vouă tuturor, extinzându-le la Comunităţile voastre şi la toţi cei dragi ai voştri.

După expunerea unui rezumat ale catehezei în principalele limbi europene de largă circulaţie şi saluturi în diferite limbi, papa Benedict al XVI-lea s-a adresat în italiană salutând în special studenţii şi profesorii universitari din diferite ţări - circa 4000 - care participă la Congresul internaţional promovat de Prelatura Opus Dei.
„Dragi prieteni, aţi venit la Roma cu ocazia Săptămânii Sfinte pentru o experienţă de credinţă, de prietenie şi de îmbogăţire spirituală. Vă invit să reflectaţi asupra importanţei studiilor universitare pentru a forma acea mentalitate catolică universală „pe care Sfântul Josemaria o descria astfel: lărgime de orizonturi şi aprofundare viguroasă a ceea ce este peren viu în ortodoxia catolică”.

Papa a avut un gând cordial pentru tineri, bolnavi şi soţii recent căsătoriţi. Contemplarea patimii, moţii şi învierii lui Isus, dragi tineri, să vă facă din ce în ce mai tari în mărturia creştină. Iar voi, dragi bolnavi, trageţi din Crucea lui Cristos sprijinul zilnic pentru a depăşi momentele de încercare şi disconfort. Şi pentru voi, dragi soţi recent căsătoriţi, să vină din misterul pascal pe care îl contemplăm în aceste zile, o încurajare de a face din familia voastră un loc de iubire fidelă şi fecundă.

Ca de obicei, la terminarea audienţei generale Papa a intonat în cor rugăciunea Tatăl nostru în limba latină şi a invocat peste toţi cei prezenţi binecuvântarea sa apostolică pe care o extinde la toţi cei care pe calea undelor la radio sau televiziune o primesc în spirit de credinţă.

Aici serviciul audio: RealAudioMP3








All the contents on this site are copyrighted ©.