Benedict al XVI-lea a aprobat decretul privind beatificarea episcopului Szilárd Bogdánffy,
episcop de Oradea Marea a Latinilor, martir pentru credinţă în 1953 la închisoarea
din Aiud
RV 27 mar 2010. Sfântul Părinte l-a primit sâmbătă în audienţă pe arhiepiscopul
Angelo Amato, S.D.B., prefecul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor. În cursul
audienţei, Benedict al XVI-lea a autorizat congregaţia la promulgarea decretului
de beatificare a Slujitorului lui Dumnezeu Szilárd Bogdánffy, episcop de Oradea Marea
a Latinilor. Născut la Feketetó, astăzi Cerna Bara, în Voivodina (Serbia), pe
21 februarie 1911, episcopul Szilárd Bogdánffy a murit în penitenciarul din Aiud la
2 octombrie 1953.
În cadrul aceleiaşi audienţe, Papa a mai aprobat decretele
privind proclamarea de Sfântă a unei călugăriţe spaniole, deFericiţi,
a altor şapte slujitori ai lui Dumnezeu şi recunoaşterea virtuţilor eroice
a încă şapte fii ai Bisericii (Venerabili). Biserica Catolică va avea astfel
o nouă Sfântă şi opt noi Fericiţi.
Va fi proclamată sfântă în curând călugăriţa
spaniolă Bonifacia Rodríguez Castro, fondatoarea congregaţiei "Slujitoarele
Sfântului Iosif". Născută la Salamanca în 1837 dintr-o familie de meşteşugari, după
moartea tatălui a trebuit să-şi câştige traiul prin munca mâinilor sale, experimentând
condiţiile grele ale muncitoarelor din acea epocă. A deschis un laborator de artizanat,
imitând viaţa ascunsă a Sfintei Familii de la Nazaret. De aici, inspiraţia de a întemeia
o nouă Congregaţie de viaţă consacrată pentru ajutorarea femeilor muncitoare. Curajul
proiectului său întâmpină însă opoziţia clerului local. Maica Bonifacia a devenit
ţinta mai multor calomnii, ajungând să fie destituită de la conducerea noii congregaţii
şi ulterior expulzată din oraşul natal. Dispreţuită şi respinsă chiar de con-surorile
ei, călugăriţa spaniolă acceptă toate în tăcere şi umilinţă. Abia după moartea ei,
în 1905, castelul calomniilor începe să se prăbuşească pentru a lăsa să vadă sfinţenia
şi nobleţea sufletului în faţa răului primit.
Între noii Fericiţi, alături
de episcopul romano-catolic de Oradea Mare, Szilard Bogdanffy, de amintit un alt martir
al credinţei din timpul comunismului, laicul sloven din Acţiunea Catolică, Luigi
Grozde, asasinat în Slovenia la 1 ianuarie 1943, şi un martir din timpul nazismului,
preotul diecezan german Gerhard Hirschfelder, care a murit în lagărul de la
Dachau la 1 august 1942.