Benedict al XVI-lea, în dialog cu tinerii la 25 de ani de la prima Zi Mondială a Tineretului:
"fără un 'nu' la anumite lucruri, nu creşte acel 'da' spus vieţii adevărate"
RV 26 mar 2010."Dumnezeu are un plan de iubire pentru fiecare
dintre noi; nu trebuie să trăim viaţa ca o proprietate personală ci ca pe un
dar de împărtăşit cu ceilalţi": este, pe scurt, mesajul încredinţat de
Papa celor peste 70 de mii de tineri din Roma şi împrejurimi, dar şi de mai departe,
care s-au strâns joi seară în Piaţa Sfântul Petru în vederea Zilei Mondiale a Tineretului,
care în acest an împlineşte 25 de ani de la înfiinţare. Ca şi prima dată, cu Ioan
Paul al II-lea, în 1985, şi joi seară a fost o mare sărbătoare de credinţă, în care
şi-a făcut intrarea solemnă Crucea Zilelor Mondiale ale Tineretului şi icoana "Maria,
Salus Populi Romani", întâmpinate de mărturii, cântece, aplauze şi zeci de mii de
lumânări aprinse.
Notele imnului de la ZMT 2000, "Emmanuel", au constituit
fondul sonor pentru cuvintele pe care Ioan Paul al II-lea le-a adresat tinerilor cu
ocazia Zilei Tineretului din acelaşi an, în Cetatea Eternă: "Această gălăgie, Roma
n-o va uita niciodată!". La distanţă de 25 de ani, mii de tineri în sărbătoare s-au
strâns din nou în jurul Papei: erau tineri din parohii, mişcări bisericeşti, grupuri
parohiale şi asociaţii, dar şi o delegaţie de la Madrid, în vederea Zilei Mondiale
din 2011. Au participat totodată şi un grup de credincioşi români din comunitatea
catolică din Roma. Primit cu bucurie şi ropote de aplauze, Benedict al XVI-lea a făcut
înconjurul pieţei cu automobilul panoramic, salutând la rândul său tinerii. Un acord
perfect de simţăminte, redat şi de cuvântul de salut al cardinalului vicar Agostino
Vallini: "Tinerii îşi arată iubirea faţă de Papa, a afirmat, şi vă mulţumesc pentru
mărturia de credinţă şi iubire pentru Isus Cristos, mai ales în momentele de încercare
şi neînţelegere".
Trei au fost întrebările pe care tinerii le-au adresat papei
Benedict, despre sensul vieţii, cum pot întâlni privirea lui Cristos şi, în fine,
unde pot afla curajul de a face alegeri de viaţă importante. Toate, pornind de la
tema acestei Zile Mondiale a Tineretului, preluată din întrebarea pusă lui Isus de
un tânăr de acum 2000 de ani: "Învăţătorule bun, ce trebuie să fac ca să moştenesc
viaţa cea veşnică?". Dar dacă viaţa veşnică nu face parte din experienţa noastră obişnuită,
a observat Sfântul Părinte, esenţial este să nu risipim viaţa pe care am primit-o.
Pentru a o trăi în plinătate, este important mai întâi de toate să-l cunoaştem pe
Dumnezeu, să-l iubim pe Dumnezeu şi pe aproapele: • "Cele zece porunci
la care se referă Isus în răspunsul său explicitează doar porunca unică
a iubirii, sunt, pentru a spune astfel, regulile iubirii, arată calea iubirii prin
aceste puncte esenţiale: familia ca fundament al societăţii, viaţa de respectat ca
dar al lui Dumnezeu, ordinea sexualităţii, a relaţiei dintre bărbat
şi femeie, ordinea socială, în cele din urmă, Adevărul. Aceste elemente esenţiale
explicitează calea iubirii, în ce fel trebuie trăită iubirea şi găsită calea cea bună".
Voinţa lui Dumnezeu este aceeaşi pentru toţi, a spus Sfântul Părinte, dar
are un proiect personal pentru fiecare. Adevărata viaţa se regăseşte numai în dăruirea
de sine, în voluntariat, în comunităţile de rugăciune sau în mişcările bisericeşti,
şi chiar dacă în acest fel viaţa nu devine mai uşoară, va fi cu siguranţă o viaţă
frumoasă şi fericită.
Dar privirea de iubire a lui Isus, unde poate fi întâlnită?
Este o experienţă posibilă, răspunde Benedict al XVI-lea. Mai întâi, prin cunoaşterea
lui Isus, cu ajutorul Evangheliei, pentru a-l cunoaşte apoi cu inima, a vorbi cu el
în rugăciune. E nevoie de minte dar şi de inimă. Apoi, trebuie să ascultăm Cuvântul
lui Isus în comuniune cu Biserica, să-l slujim pe aproapele şi să ne apropiem de Sacramente.
În acest fel, iubirea lui Cristos ajunge la toţi oamenii şi privirea sa, la fiecare
dintre noi.
A treia întrebare adresată Papei s-a referit la alegerile de viaţă
importante care presupun anumite renunţări. Dar acestea, a fost răspunsul său, se
pot face dacă există un motiv, asemeni atleţilor care se pregătesc la Jocurile Olimpice
ştiind că se merită efortul. În orice sport, profesie, expresie artistică, arta de
a fi om are nevoie şi de renunţări, care ne ajută să nu cădem în abisul drogurilor,
în alcool, în robia banului, a sexualităţii şi trândăviei, în acele lucruri care la
început ni se prezintă ca forme de libertate dar în în cele din urmă nu sunt decât
începutul unei sclavii din ce în ce mai greu de învins: • "Depăşirea, prin aceste
renunţări, a ispitelor de moment şi continuarea drumului spre bine,
creează adevărata libertate şi face viaţa preţioasă. În acest sens cred că trebuie
să ne dăm seama că fără un 'nu' la anumite lucruri nu creşte acel 'da' spus vieţii
adevărate".
Pe această cale ne vin în ajutor sfinţii - Sfântul
Francisc, Sfânta Tereza şi ceilalţi – care nu doar că au devenit cu adevărat liberi,
dar sunt şi un patrimoniu pentru lumea întreagă. Ne vine în ajutor Cuvântul lui Dumnezeu,
comunitatea din care facem parte, cei care au înaintat pe drumul credinţei şi ne pot
ajuta să înţelegem că aceasta este calea cea bună.
Înainte de dialogul dintre
tineri şi Sfântul Părinte, miile de participanţi în Piaţa Sfântul Petru au reparcurs
în mod ideal, cu ajutorul imnurilor specifice, Zilele Mondiale ale Tineretului din
anii trecuţi. De la prima adunare mondială a tinerilor catolici, în jurul lui Ioan
Paul al II-lea, în 1985 la Roma, trecând pe la Buenos Aires, Santiago de Compostella,
Czestochowa, Denver, Manila, Paris, din nou Roma (2000), Toronto, Köln şi în fine,
Sydney, în Australia, în 2008. Acum, privirile sunt îndreptate spre Madrid, unde în
2011, sunt aşteptaţi cu toţii de Cristos, "Învăţătorul cel bun".