Cântarea "Magnificat", tema celei de a şasea zile de exerciţii spirituale în Vatican cu participarea Papei şi a Curiei Romane

RV 26 feb 2010. Penultima zi de exerciţii spirituale pentru Postul Mare, vineri, în Vatican. Benedict al XVI-lea şi colaboratorii săi din Curia Romană au trăit de această dată o zi mariană: temele meditaţiilor, propuse de preotul italian Enrico Dal Covolo, au avut la bază cântarea "Magnificat" a Preacuratei Fecioare Maria şi pagina Buneivestiri. După amiază, teologul salezian a propus o meditaţie despre slujitorul lui Dumnezeu, Venerabilul Ioan Paul al II-lea.

Despre semnificaţia imnului evanghelic "Magnificat", să ascultăm mai întâi reflecţiile papei Benedict al XVI-lea împărtăşite credincioşilor cu diferite ocazii.

Cântarea "Magnificat" a Fecioarei Maria, subliniază Benedict al XVI-lea, ne învaţă că Dumnezeu "ia partea celor din urmă". La fel ca acum două mii de ani, şi astăzi mentalitatea lumii pare să spună că "cei mândri, cei puternici şi cei bogaţi" înving asupra celor mici. Dar, este observaţia Papei, planul lui Dumnezeu răstoarnă punctele de referinţă în jurul cărora omenirea preferă să-şi clădească viitorul:
• "Cel smerit este considerat un delăsător, un învins, unul care nu are de spus lumii nimic. În schimb, aceasta este calea regală şi nu doar pentru că umilinţa este o mare virtute umană dar, în primul rând, pentru că reprezintă modul prin care lucrează Dumnezeu însuşi" (Sf. Liturghie la Agorà de la Loreto, 2 sep 2007).

Puterea sa secretă, ne asigură Sfântul Părinte, este destinată să se dezvăluie în cele din urmă ca să se arate cine sunt cu adevărat cei aleşi de Dumnezeu:
• "(Ei sunt) 'cei ce se tem de El', cei credincioşi cuvântului său; 'cei smeriţi, cei flămânzi, Israel – slujitorul său', comunitatea poporului lui Dumnezeu care asemeni Mariei este alcătuit din cei 'săraci', curaţi şi au o inimă simplă" (Audienţa generală, 15 feb 2006).

Maria înalţă astfel o cântare de laudă umilinţei şi prin aceasta măreţiei lui Dumnezeu. Cuvintele rudei sale, Elisabeta – 'binecuvântată eşti tu între femei, binecuvântat este rodul sânului tău' – aprind în sufletul ei o cântare de laudă pentru Domnul, cel care a privit umilinţa slujitoarei sale:
• "Sufletul meu îl preamăreşte pe Domnul. Maria recunoaşte măreţia lui Dumnezeu. Acesta este primul şi indispensabilul sentiment al credinţei: sentimentul care dă siguranţă creaturii umane şi libertate în faţa fricii, chiar şi în mijlocul furtunilor istoriei" (Celebrare la încheierea lunii mariane, 31 mai 2008).

Imnul "Magnificat", observă Episcopul Romei, este "o autentică şi profundă lectură teologică a istoriei", un mod de a citi istoria pe care noi trebuie să-l învăţăm de la Maria, a cărei credinţă este "fără umbră şi fără fisuri". Prin umilinţa ei, Fecioara Maria ne arată relaţia strânsă dintre măreţia Creatorului şi creatura sa:
• "Unde Dumnezeu dispare, omul nu devine mai mare, dimpotrivă, pierde demnitatea divină, pierde de pe chipul său splendoarea lui Dumnezeu. (...) Numai dacă Dumnezeu e mare, şi omul este mare. Împreună cu Maria trebuie să începem să înţelegem că aşa este. Nu trebuie să ne îndepărtăm de Dumnezeu, ci să-l facem prezent pe Dumnezeu" (Sf. Liturghie la Adormirea Maicii Domnului, 15 aug 2005).

A şasea zi de exerciţii spirituale, centrată pe spiritualitatae mariană, a fost dedicată şi unui cinstitor exemplar al Maicii Domnului, Ioan Paul al II-lea, cel care a spus 'totus tuus' Sfintei Fecioare. În enciclica sa "Redemptoris Mater", regretatul pontif spunea că "Fecioara Mamă este mereu prezentă pe drumul de credinţă al poporului lui Dumnezeu spre lumină". O dovedeşte în mod special, continua Ioan Paul al II-lea, cântarea "Magnificat", care izvorând din adâncul credinţei Mariei la Bunavestire, nu încetează de a lungul veacurilor să vibreze în inima Bisericii".

În acest An al Sfintei Preoţii, apoi, răsună mai actuală ca oricând referinţa la Fecioara Maria din exhortaţia "Pastores dabo vobis": "Orice aspect al formării sacerdotale – se citeşte în documentul post-sinodal – poate fi raportat la Maria ca la persoana umană care mai mult decât oricare alta a ştiut să corespundă la chemarea lui Dumnezeu". Fecioara Maria, ne aminteşte astfel Venerabilul Pontif "venit de departe", "s-a făcut slujitoarea şi discipola Cuvântului pînă într-acolo încât l-a zămislit în inima şi în sânul ei pe Cuvântul făcut om, ca să-l dăruiască întregii omeniri".

Aici, serviciul audio: