Cardinalul Crescenzio Sepe: Dragi tineri, pentru a-l întâlni pe cel Înviat, îndreptaţi-vă
inimile spre răstigniţii din zilele noastre, spre cei din urmă, spre cei slabi, marginalizaţi
şi suferinzi!
(RV – 23 februarie 2010) Nu renunţaţi la frumuseţea visurilor voastre: este îndemnul-rugă
al cardinalului Crescenzio Sepe adresat tinerilor din dieceza de Napoli. Îndemnul
este conţinut într-o scrisoare pentru Postul Mare în care îşi exprimă apropierea şi
afecţiunea şi sugerează itinerarii „pentru a trăi în cel mai bun mod” acest timp intens
şi „plin de situaţii complexe” care bat zilnic la porţile vieţii tinerei generaţii. Arhiepiscopul
de Napoli se adresează celor care cred, ca şi celor care nu au primit darul credinţei;
se adresează tinerilor care traversează situaţii dificile şi pline de suferinţe spirituale
şi în egală măsură celor entuziaşti de prezenţa lui Cristos în viaţa lor, chiar dacă
trăiesc într-o regiune cu mari dificultăţi sociale. Se adresează deopotrivă unora
şi altora, spunând: „Revăd surâsul vostru, bucuria voastră de a trăi, visurile şi
aspiraţiile voastre, dar întrezăresc şi priviri triste, îngândurate şi pline de multe
deziluzii. Deseori sunt ochi lipsiţi de speranţă şi fără orizonturi, ochi stinşi care
par să se închidă înaintea vieţii şi a visurilor, ochi de tineri mâhniţi, care au
rătăcit sau care riscă să rătăcească sensul propriei identităţi”. Dar îndemnul
cardinalului Sepe este ca tinerii să îndrepte aceşti ochi, aceste priviri îngândurate
către Răstignit pentru a nu se abate, pentru a nu renunţa ci, dimpotrivă, pentru a
avea forţa de a spera în schimbare, de a rezista şi de a învinge, urmând exemplul
lui Cristos care, după momentul Crucii, „ne-a făcut să trăim frumuseţea şi bucuria
Paştelui, a învierii şi a vieţii celei noi”. Postul Mare, continuă arhiepiscopul
de Napoli, ne învaţă că nu putem celebra Paştele fără a ţine cont de semnificaţia,
de valoarea şi de forţa Calvarului şi a Crucii, fără a îndrepta inimile şi braţele
noastre spre „răstigniţii” din zilele noastre, spre cei mai lipsiţi de apărare, marginalizaţi
şi suferinzi, spre cei din urmă”. De aceea, cardinalul Sepe propune recunoaşterea
în noii răstigniţi de azi a tinerilor imigraţi, a celor cu servicii precare, a tinerilor
cu visurile înfrânte, singuri şi lipsiţi de afecţiune, a tinerilor şomeri şi de a
denunţa pe cei care – din egoism, arivism, aroganţă sau ineficienţă – îi răstignesc
pe cei inocenţi, pe cei mai lipsiţi de apărare, pe tineri”. Este datoria noastră
creştină – subliniază – de a construi alternative căci, scrie în încheiere cardinalul
Sepe, „privirea lui Cristos este un îndemn presant şi intens de a deveni în fiecare
zi semănători de speranţă, şi de a privi spre viitor fără temeri şi angoase”.