Fericirile Evangheliei presupun dreptatea divină, inaugurată de Fiul lui Dumnezeu
prin revoluţia iubirii: Benedict al XVI-lea, la rugăciunea Angelus (text)
RV 14 feb 2010.Discursul papei Benedict al XVI-lea la rugăciunea
Angelus, duminică 14 februarie, în Piaţa Sfântul Petru, cu participarea a mii de credincioşi,
romani şi pelerini, precum şi a episcopilor din România la încheierea vizitei
"ad Limina Apostolorum" (versiunea noastră de lucru).
Dragi
fraţi şi surori, anul liturgic este un mare drum de credinţă pe care Biserica îl parcurge
fiind precedată întotdeauna de Fecioara Mamă, Maria. În duminicile Timpului de peste
an, acest itinerariu este marcat în acest an de lectura Evangheliei după Sfântul Luca,
cel care astăzi ne însoţeşte "pe o câmpie" (Luca 6,17), unde Isus se opreşte împreună
cu cei Doisprezece şi unde se adună o mulţime de alţi ucenici şi mult popor, veniţi
din toate părţile ca să-l asculte. În acest cadru este situată vestirea "fericirilor"
(Luca 6, 20-26; cfr Matei 5, 1-12). Isus, ridicându-şi ochii spre discipolii săi,
spune: "Fericiţi voi, cei săraci... Fericiţi voi, care acum sunteţi flămânzi... Fericiţi
voi, care plângeţi acum... Fericiţi voi, când oamenii... vor dispreţui numele vostru"
din cauza mea. De ce îi proclamă fericiţi? Pentru că dreptatea lui Dumnezeu va face
în aşa fel încât aceştia se vor sătura, se vor bucura, vor fi recompensaţi de orice
acuzaţie falsă, într-un cuvânt, pentru că îi primeşte încă de pe acum în Împărăţia
sa. Fericirile se bazează pe faptul că există o dreptate divină, care îl înalţă pe
cel înjosit pe nedrept şi îl umileşte pe cel care se înalţă (cfr Luca 14, 11). Într-adevăr,
evanghelistul Luca, după cele patru "Fericiţi voi...", adaugă alte patru avertismente:
"Vai vouă, bogaţilor... Vai vouă, celor care sunteţi sătui acum... Vai vouă, celor
care râdeţi acum" şi "Vai vouă, când toţi oamenii vă vor lăuda", pentru că, după cum
afirmă Isus, lucrurile se vor răsturna, cei din urmă vor deveni cei dintâi, iar primii,
ultimii (cfr Luca 13, 30).
Această dreptate şi această fericire se vor realiza
în "Împărăţia cerurilor" sau "Împărăţia lui Dumnezeu", care ajunge la desăvârşire
la sfârşitul timpurilor dar care este deja prezentă în istorie. Acolo unde cei săraci
sunt mângâiaţi şi primiţi la ospăţul vieţii, acolo se manifestă încă de pe acum dreptatea
lui Dumnezeu. Aceasta este îndatorirea pe care discipolii Domnului sunt chemaţi să
o îndeplinească şi în societatea actuală. Mă gândesc la realitatea "Căminului" (pentru
săraci) de la Gara Termini a organizaţiei Caritas din Roma, la care am mers în vizită
în cursul dimineţii: din inimă îi încurajez pe cei care se adoperează în această instituţie
de binefacere şi pe cei care în orice parte a lumii se dedică gratuit în lucrări asemănătoare
de dreptate şi iubire.
Temei dreptăţii am dedicat în acest an "Mesajul pentru
Postul Mare", care va începe miercurea viitoare, numită a Cenuşii. Între timp, doresc
să-l încredinţez în mod ideal tuturor, invitându-i să-l citească şi să-l mediteze.
Evanghelia lui Cristos răspunde pozitiv la setea omului de dreptate, dar în mod neaşteptat
şi surprinzător. El nu propune o revoluţie de tip social şi politic ci revoluţia iubirii,
pe care a realizat-o deja prin Crucea şi Învierea sa. Pe acestea se întemeiază fericirile,
care propun noul orizont de dreptate, inaugurat de Paşti, cu ajutorul căruia putem
deveni oameni drepţi şi construi o lume mai bună.
Dragi prieteni, să ne adresăm
acum Fecioarei Maria. Toate generaţiile o numesc "fericită", pentru că a crezut în
vestea cea bună pe care Domnul i-a anunţat-o (cfr Luca 1,45.48). Să ne lăsăm călăuziţi
de ea pe drumul Postului Mare, ca să fim eliberaţi de iluzia autosuficienţei, să recunoaştem
că avem nevoie de Dumnezeu şi să intrăm astfel în Împărăţia sa de dreptate, iubire
şi pace".