Cardinalul Walter Kasper: Bisericile să-şi unească vocile în apărarea valorilor etice, într-o societate secularizată

(RV – 9 februarie 2010) A început luni, la Roma, un simpozion privind „roadele a 40 de ani de dialog ecumenic”, organizat de Consiliul Pontifical pentru Unitatea Creştinilor. La simpozionul care se va încheia pe 3 februarie participă reprezentanţi catolici, luterani, anglicani, reformaţi şi metodişti. Asupra obiectivelor acestui simpozion, să-l ascultăm pe cardinalul Walter Kasper:

• „Dorim să facem un bilanţ al roadelor dialogurilor din cei 40 de ani. Există un teanc de documente care ar trebui să fie mai digerabile şi la nivelul comunităţilor pentru a iniţia un proces de recepţie în trupul viu al Bisericilor noastre. Nu vrem ca aceste documente să rămână prăfuite sau să fie doar obiect de cercetare pentru studenţi. Este necesară o recepţie vie. Al doilea scop este acela de a reflecta, împreună cu partenerii noştri, asupra următorilor paşi ai ecumenismului, în baza a ceea ce am realizat; dorim să vorbim despre următorii paşi pe care-i putem întreprinde împreună”.

Punctul central al simpozionului este ecumenismul, adică unitatea vizibilă, dar înţeleasă şi ca unitate în diversitate…
• „Acesta este punctul central. Sunt diferite ecleziologii: cea protestantă este diferită de cea catolică, de aceea avem diferite concepţii privind unitatea bisericii. Eu pot explica doar că poziţia catolică vrea să spună comuniune deplină în credinţă, în sacramente şi în ministerul apostolic al Bisericii. Putem atinge acest obiectiv pas cu pas dar, dat fiind că alte Biserici au deja acum elementele acestor trei factori esenţiali ai unităţii, Biserica lui Cristos este deja operativă în ele. Vreau să spun că nu există un gol ecleziologic în afara Bisericii Catolice, chiar dacă deplina actualizare – după convingerea noastră – este în Biserica condusă de Papa, cu episcopii care sunt în comuniune cu el.”

Continuă să existe o intensă dezbatere în jurul termenului conciliar „subsistit in”, mai exact acolo unde „Lumen Gentium” afirmă că Biserica lui Isus Cristos „subzistă în Biserica Catolică”. Unii ar putea vedea ecumenismul ca pe o revenire la Biserica din Roma…
• „Noi nu dorim să vorbim de o revenire la Biserica din Roma, dar de o deplină comuniune cu Biserica din Roma, iar aceasta este cu totul altceva. Exista un disconfort legat de acest document, dar dacă se citeşte „subsistit in” în contextul documentelor Conciliului, mai ales al Constituţiei privind Biserica, la numărul 8, se vede că sunt două puncte. Primul spune că deplina actualizare a Bisericii lui Cristos este doar în Biserica Catolică, dar celălalt punct spune că sunt element importante de eclezialitate şi în afara Bisericii Catolice, deoarece Biserica lui Cristos este prezentă în mod activ şi înafara Bisericii Catolice. Trebuie văzute ambele puncte, nu doar unul.

Se vorbeşte despre roadele celor 40 de ani de dialog ecumenic, dar care sunt paşii pentru viitor?
• „Primul pas este desigur recepţionarea a ceea ce am realizat până acum. Nu trebuie să uităm aceste bogate roade, pentru că sunt mai mult decât s-ar fi putut aştepta. Acum trebuie reflectat asupra modului în care aceste roade pot fi actualizate şi aplicate la nivelul parohiilor, al comunităţilor ecleziale.
Cel de-al doilea aspect este întărirea şi confirmarea a ceea ce avem în comun asupra Cristologiei, a Crucii, a Învierii lui Cristos, a Sfintei Treimi. Iar al treilea pas – care este foarte important azi – este cooperarea între Biserici, pentru că avem deja mult în comun şi trebuie să dăm mărturie de credinţa noastră într-o societate care este – mai mult sau mai puţin – secularizată şi nu împărtăşeşte valorile noastre etice. I sub acest aspect Bisericile trebuie – dacă pot – să vorbească cu o singură voce”.

Aici serviciul audio: