Săptămâna de rugăciune pentru unitate: o lămurire binevenită atât pentru catolici cât şi pentru ortodocşi privind rugăciunea în comun, în interviul cu părintele Milan Zust de la Consiliul Pontifical pentru Unitatea Creştinilor

(RV - 21 ianuarie 2010) Importanţa de a mărturisi credinţa este centrul celei de-a patra zile de reflecţie în Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creştinilor. Un eveniment ajuns de acum la cea de-a 82-a sa ediţie, anul acesta inspirată chiar dintr-o expresie a Evangheliei după Sfântul Luca: „Voi veţi fi martorii acestor lucruri” (Lc 24, 48).

Despre dialogul catolic cu lumea ortodoxă să ascultăm interviul nostru cu părintele Milan Zust de la Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor:
• Şi ortodocşii se roagă pentru unitatea Bisericii la fiecare rugăciune liturgică a lor. În afară de aceasta, ortodocşii sunt adesea prezenţi la celebrările programate în Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creştinilor şi uneori sunt chiar ei înşişi le organizează. În unele părţi din România, de pildă, evenimentele sunt organizate împreună cu celelalte confesiuni şi acelaşi lucru se întâmplă şi în câteva ţări din Orientul Mijlociu. În orice caz, trebuie să ţinem cont de faptul că situaţia Bisericilor ortodoxe este foarte diferită de cea a Bisericilor şi comunităţilor occidentale.

În ce consistă această diversitate?
• În general, nu pot participa activ la rugăciuni dar pot fi prezenţi. Adesea lumea noastră (catolică) se miră de acest lucru dar trebuie să amintim că şi în Biserica catolică nu era permis a se ruga cu membrii celorlalte confesiuni creştine înainte de Conciliul al II-lea din Vatican, care apoi a promovat rugăciunea în comun. Ortodocşii, în schimb, nu au avut încă un eveniment cum a fost pentru noi Conciliul Vatican II şi de aceea putem fi recunoscători pentru eforturile care se fac deja.
 
În urmă cu un an, alegerea la Moscova a patriarhului Kiril a suscitat speranţa unei deschideri spre celelalte Biserici din partea Bisericii ortodoxe ruse. Au existat schimbări în aceste raporturi?
• Raporturile cu Biserica ortodoxă rusă continuă să se amelioreze, graţie angajării ambelor părţi, mai presus de toate graţie întâlnirilor la diferite niveluri care se multiplică atât în Rusia cât şi în Occident. Din păcate, rămân încordate încă raporturile în Ucraina, unde situaţia bisericească este foarte complexă. Dar şi acolo se notează progrese şi se speră ca dificultăţile să poată fi depăşite cu timpul.

Este prevăzută, în următoarele luni, o vizită a patriarhului ecumenic de Constantinopol Bartolomeu I la Moscova. Cât de mult poate influenţa asupra raporturilor cu Biserica Catolică, o mai bună înţelegere şi depăşirea unor probleme între diferitele Biserici ortodoxe?
• Acest raport mai bun dintre Patriarhatul Ecumenic şi Patriarhatul de Moscova ne bucură; vedem tot mai multe semne pozitive şi se speră ca unele conflicte încă existenţe să poată fi depăşite. Fără îndoială aceasta contribuie şi la raporturile dintre Biserica Catolică şi ortodocşi. Un exemplu concret este că reprezentanţii Patriarhatului de Moscova au revenit la dialogul teologic al Bisericii Ortodoxe în ansamblul ei cu Biserica Catolică, după dificultăţile de la Ravenna în 2007, când au părăsit masa dialogului din cauza unui conflict cu Constantinopolul.

Peste puţin timp, va avea loc alegerea noului Patriarh ortodox al Bisericii sârbe care va lua locul răposatului patriarh Pavle. Care sunt raporturile Bisericii Catolice cu această Biserică?
• Biserica catolică are bune raporturi cu Biserica ortodoxă sârbă. Este adevărat că la nivel local, mai ales în Serbia, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, există încă tensiuni pentru rănile provocate de conflicte naţionale atât în istoria îndepărtată cât şi recentă. Dar cu ajutorul lui Dumnezeu şi angajarea reciprocă se caută a depăşi ceea ce este încă de obstacol şi încet-încet se recapătă încrederea reciprocă.

Aici serviciul audio: